• Tweet

Europa construiește un geamăn virtual al oceanului pentru a permite oamenilor de știință, factorilor de decizie politică și cetățenilor să testeze idei, să combată poluarea și să protejeze viața marină, fără să se ude deloc.

Cum ar fi să putem prezice cum se va răspândi o deversare de petrol sau ce strategie de curățare va funcționa cel mai bine, fără a atinge vreodată apa? Dar dacă am putea testa soluții pentru protejarea oceanelor lumii înainte de a le pune în practică?

Această viziune devine deja realitate prin intermediul platformei europene Digital Twin Ocean (DTO), o inițiativă în cadrul căreia cercetătorii sprijiniți financiar de Uniunea Europeană creează o replică virtuală remarcabilă a mărilor.

Va fi ca și cum am avea un laborator oceanic de înaltă tehnologie pe ecran, gata să ruleze scenarii ipotetice pentru provocări din lumea reală.

„Prin această platformă, putem anticipa provocările și putem acționa împreună pentru un ocean mai sănătos", spune Alain Arnaud, șeful Digital Ocean de la Mercator Ocean International, o organizație non-profit din Franța care conduce dezvoltarea DTO.

Cea mai recentă fază demonstrativă a inițiativei europene Digital Twin Ocean - infrastructura sa centrală, cunoscută sub numele de EDITO, a fost dezvăluită la Conferința ONU privind oceanele (UNOC3) de la Nisa (Franța) din iunie 2025.

Se așteaptă ca aceasta să transforme modul în care oamenii de știință, factorii de decizie politică și cetățenii înțeleg și gestionează mediile marine. Aplicațiile potențiale sunt numeroase, de la anticiparea pericolelor de poluare până la identificarea celor mai eficiente rute de transport maritim prin Pacific.

O altă posibilă utilizare este combaterea poluării cu plastic. EDITO poate urmări dacă deșeurile se deplasează pe un râu în aval sau dacă plutesc în derivă alăturându-se fluxului și refluxului mareic și poate modela cele mai bune modalități de a le opri, de la curățarea unei anumite plaje până la abordarea deșeurilor în amonte.

În spatele acestor capacități avansate se află o rețea de instituții europene de top.

Tehnologia centrală a DTO a fost dezvoltată de Mercator Ocean International, care gestionează serviciul european Copernicus de monitorizare a mediului marin, și de Flanders Marine Institute din Ostende (Belgia), reprezentând cei 120 de parteneri ai Rețelei europene de observare și date privind mediul marin (EMODnet).

Acestea au fuzionat cele două sisteme europene principale de date oceanice, Copernicus Marine și EMODnet, într-un cadru unic scalabil. Pe viitor, acesta va fi conectat cu geamănul digital al întregii planete dezvoltat de UE - „Destinația Pământ".

Platforma va recrea trecutul și prezentul oceanului planetar, precum și viitorurile plauzibile, utilizând date satelitare, senzori marini, simulări avansate și inteligența artificială. Acest lucru va permite oamenilor de știință, factorilor de decizie politică și chiar cetățenilor curioși să experimenteze și să ia decizii mai bune, scrie spotmedia.ro.

Arnaud descrie platforma ca fiind mai mult decât o simplă realizare tehnologică: „Este busola noastră comună pentru navigarea prin viitorul ecosistemului nostru marin vital."

Un consorțiu alcătuit din instituții de top din domeniul oceanografic, climatic și al științelor computaționale din Europa concepe acum modele oceanice de generație următoare, care vor permite utilizatorilor DTO să creeze scenarii de gestionare din lumea reală. Această inițiativă - EDITO-Model Lab - a demarat în 2023 și se desfășoară până la sfârșitul anului 2025.

Instrumentul de urmărire a poluării cu plastic este doar una dintre aplicațiile create de cercetătorii EDITO-Model Lab. Și alte câteva modele sunt capabile să genereze scenarii informative ipotetice.

Acestea includ hărți ale riscurilor de poluare sezonieră pentru Marea Mediterană, programe care evidențiază amplasamentele optime pentru parcurile eoliene și simulări care arată modul în care diferite scenarii privind schimbările climatice vor afecta stocurile de pește. Există, de asemenea, un model care studiază cele mai bune habitate marine pentru diferite specii, cum ar fi țestoasele marine.

„Pornind de la plaja unde eclozează, putem modela locurile în care vor merge în timpul vieții lor juvenile și apoi în viața de adult, înainte de a se întoarce pe plajă", spune Yann Drillet, director de cercetare și dezvoltare în cadrul Mercator Ocean International.

Acest lucru îi ajută pe conservaționiști să decidă ce locuri de eclozare și zone marine să prioritizeze.

EDITO este o componentă-cheie a Pactului european privind oceanul planetar, lansat în iunie 2025 pentru a uni toate acțiunile UE în domeniul oceanelor în vederea protejării mărilor și promovării unei economii albastre prospere, bazată pe utilizarea sustenabilă a oceanelor.

Principalul său atu constă în accesibilitatea sa. Există deja modele la scară largă ale sistemelor oceanice. Potrivit lui Drillet, însă, EDITO oferă volume de date fără precedent și este conceput atât pentru experți, cât și pentru începători.

„Scopul nostru este să creăm un geamăn digital complet deschis, astfel încât oricine să poată avea acces la el", spune acesta. „Utilizatorii neinstruiți pot explora scenarii de bază, în timp ce utilizatorii avansați își pot dezvolta propriile programe folosind instrumentele platformei sau propriile seturi de date."

DTO reunește observații în timp real și istorice de la mii de senzori marini și sateliți. A început cu consolidarea datelor de la serviciul Copernicus de monitorizare a mediului marin și EMODnet, dar vizează o gamă și mai largă de surse de date, inclusiv date socioeconomice.

Prin utilizarea inteligenței artificiale și a tehnicii de calcul de înaltă performanță, se poate modela atât impactul evenimentelor naturale, cât și cel al activităților umane. Utilizatorii pot ajusta parametrii pentru a explora desfășurarea diferitelor scenarii.

Unul dintre modelele EDITO analizează rutele de transport maritim dintre America și Asia și abordează două probleme critice pentru transportul maritim: timpul și eficiența consumului de combustibil.

„Arătăm cum se poate optimiza călătoria prin Pacific, de pe coasta de vest a SUA până în Asia, folosind informații de mediu", spune Drillet.

Traficul maritim generează 3-4 % din emisiile totale de CO2 ale UE în fiecare an. Luând în considerare curenții oceanici și vremea, DTO poate sugera rute care reduc consumul de combustibil, emisiile și costurile.

Activitățile de cercetare ale EDITO-Model Lab au luat și drumul Japoniei, unde vor fi prezentate la Expoziția universală de la Osaka (aprilie-octombrie 2025).

Vizitatorii vor avea ocazia să exploreze simularea poluării marine cu plastic, precum și o altă simulare care modelează cele mai bune locuri pentru dezvoltarea pajiștilor marine pentru protecția coastelor în Marea Adriatică și de-a lungul coastei germane a Mării Nordului.

Prin simplificarea și modernizarea modului în care sunt concepute și executate simulările oceanice, EDITO ar urma să faciliteze extinderea cercetării marine, spune Lőrinc Mészáros de la Deltares, un institut independent non-profit de cercetare aplicată din Delft (Țările de Jos).

„Le permite oceanografilor să lucreze cu tehnologii moderne bazate pe cloud, chiar dacă nu sunt foarte familiarizați cu TIC", spune acesta.

Se speră că cercetătorii și factorii de decizie politică vor folosi platforma pentru a explora modalități eficiente și sustenabile de protejare a habitatelor marine și costiere, de sprijinire a economiei albastre și de răspuns la schimbările climatice.

Se așteaptă ca platforma DTO să fie operațională până în 2030, oferind un sistem de asistență decizională și mai puternic pentru abordarea provocărilor marine globale.

După cum spune Arnaud, „prin această platformă, putem anticipa provocările și putem acționa împreună pentru un ocean mai sănătos".