Chinezii au reușit să oprească deșertificarea țării. Despre această soluție vorbea și Călin Georgescu în cazul României

Postat la: 13.07.2026 |

Unul dintre cele mai ambițioase proiecte de împădurire din lume începe să dea rezultate vizibile, după aproape cinci decenii de lucrări desfășurate în nordul Chinei. Potrivit oamenilor de știință, extinderea zonelor deșertice a fost încetinită, iar suprafața terenurilor degradate este în scădere.

Soluția ar putea funcționa și în România, țară care este deja afectată puternic de fenomenul deșertificării în zona de sud. Despre această variantă a vorbit și Călin Georgescu într-unul din interviurile pe care le-a acordat, menționând chiar cazul Chinei care a început un proces lung de desertificare.

Totuși, experții avertizează că succesul depinde de continuarea investițiilor și a măsurilor de protecție pe termen lung, într-un context în care deșertificarea reprezintă o provocare inclusiv pentru sudul Europei și România. Programul chinez „Three-North Protective Forest Program", cunoscut și sub numele de „Marele Zid Verde", a fost lansat în 1978 pentru a limita extinderea deșerturilor din nordul țării, relatează Phys.

Proiectul se bazează pe o tehnică simplă, dar eficientă: muncitorii fixează în nisip rețele din paie care stabilizează dunele și permit plantarea puieților. De-a lungul deceniilor, această metodă a fost aplicată pe suprafețe uriașe, contribuind la refacerea vegetației și la reducerea eroziunii provocate de vânt. Potrivit autorităților chineze, pădurile create în cadrul programului acoperă în prezent aproximativ 500.000 de kilometri pătrați.

Datele prezentate de cercetători arată că suprafața terenurilor afectate de deșertificare s-a redus cu aproximativ 10% din anul 2000, iar zonele grav afectate s-au diminuat cu peste 40%. În același timp, gradul de împădurire în regiunile incluse în program a crescut de la aproximativ 5% în 1978 la 14% în 2022. Specialiștii spun că rezultatele se datorează atât investițiilor masive ale statului și muncii desfășurate de sute de milioane de persoane, cât și unor condiții climatice mai favorabile în anumite regiuni, unde cantitatea de precipitații a crescut în ultimii ani.

Cercetătorii estimează că, în aproape jumătate de secol, peste 300 de milioane de lucrători din mediul rural au fost implicați, în principal cu normă parțială și remunerați, în activități de împădurire și combatere a deșertificării. Printre aceștia se numără și Yin Yuzhen, una dintre primele persoane implicate în proiect, care povestește că, în urmă cu patru decenii, furtunile de nisip reduceau vizibilitatea la doar câțiva metri. Astăzi, spune ea, peisajul s-a schimbat radical, iar vegetația și drumurile sunt din nou vizibile.

În ciuda progreselor, experții avertizează că ecosistemele refăcute trebuie monitorizate și întreținute în continuare pentru ca rezultatele să fie durabile. Potrivit specialiștilor implicați în proiect și reprezentanților Convenției ONU pentru Combaterea Deșertificării, succesul depinde de disponibilitatea resurselor de apă, sănătatea solului și implicarea comunităților locale, astfel încât dezvoltarea economică și protecția mediului să se susțină reciproc.

Deșertificarea nu este un fenomen limitat la Asia. Și România se confruntă cu degradarea terenurilor în mai multe regiuni, în special în sudul țării, unde schimbările climatice, seceta prelungită și reducerea suprafețelor împădurite favorizează aridizarea solului. Experții consideră că experiența Chinei arată că proiectele de împădurire și refacere a ecosistemelor pot produce rezultate semnificative, însă doar dacă sunt susținute prin politici publice și investiții constante pe termen lung.