România poate să primească o amendă istorică din partea Comisiei Europene. Sute de milioane de euro din cauză că nu am rezolvat problema apei și canalizării

Postat la: 12.07.2026 |

România este la un pas de o amendă istorică din partea Uniunii Europene, iar consecințele ar putea lovi direct bugetele locale. Ilie Vlaicu, directorul general al Aquatim, operatorul regional de apă din Timiș, susține că penalitățile din dosarul de infringement privind infrastructura de apă și canalizare vor fi repartizate primăriilor vizate, avertizând că unele administrații riscă falimentul în fața unor sancțiuni care pot ajunge la 120.000 de euro pe zi.

Vlaicu a vorbit despre această situație la o emisiune a postului local de televiziune Tele Europa Nova., în contextul în care Aquatim a preluat serviciul de apă și canalizare din Lugoj, unde sunt mari probleme cu epurarea apelor din canalizare.

„România s-a angajat când a intrat în Uniunea Europeană în 2007 că aduce rețeaua de apă și canalizare undeva înspre vreo 95%. Nu a adus-o. România este în procedură de infringement. A fost înaintată în 2024, deci acum vreo 2 ani, la Curtea Europeană de Justiție, pentru că localități peste 10.000 de locuitori nu au apă de calitate, canalizare și epurare funcțională. La noi Lugojul este în această situație. Sunt 150 de localități în România care sunt în acest proces", a declarat Ilie Vlaicu.

Transferul penalităților către primării

Unul dintre cele mai sensibile aspecte invocate de șeful Aquatim vizează modul în care penalitățile dictate de instanțele europene vor fi suportate din punct de vedere financiar. Vlaicu susține că statul va transfera această responsabilitate direct către comunitățile cu probleme.

„Din păcate amenzile vor fi destul de mari. Amenzile de la Uniunea Europeană, acest infringement, vor veni la nivel de țară și vor fi distribuite la nivel de primării. Deci cumva localitățile care nu și-au făcut și au utilizat resursele pentru a face vor primi amenzi și atunci vor vedea cum banii din localitatea lor se vor duce pe amenzi în loc tu să-ți rezolvi problemele pentru investiții", a explicat directorul general al Aquatim.

În ceea ce privește impactul financiar brut, managerul a avansat cifre care, în opinia sa, pot destabiliza complet o administrație locală, estimând că remedierea completă a deficiențelor va dura câțiva ani:

„Ce înseamnă infringement? 1.200.000 pentru o problemă nerezolvată și amenzi de 120.000 de euro pe zi, până când se rezolvă problema. Până se rezolvă problema, care n-o rezolvi decât în ani. Deci îți trebuie vreo 3-4 ani. Poate însemna falimentul unei primării"

De ce s-a aplicat procedura de infringement împotriva României și Bulgariei

În 14 noiembrie 2024, Comisia Europeană a decis să trimită Bulgaria și România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru neîndeplinirea integrală a obligațiilor de colectare și epurare prevăzute în Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale (Directiva 91/271/CEE ).

Scopul directivei este de a proteja sănătatea oamenilor și mediul prin prevederea cerinței ca apele uzate urbane să fie colectate și epurate înainte de a fi evacuate în mediu. Orașele (aglomerările urbane) trebuie să creeze infrastructura necesară pentru colectarea și epurarea apelor lor uzate urbane. Apele uzate necolectate sau neepurate pot pune în pericol sănătatea umană și pot polua lacurile, râurile, solul, apele subterane și costiere. Atât Bulgaria, cât și România au beneficiat de derogări pentru a se conforma directivei menționate în temeiul tratatului lor de aderare.

În Bulgaria, 10 mari aglomerări urbane (care au peste 10 000 de locuitori) nu îndeplinesc cerințele prevăzute în directivă referitoare la sistemele de colectare. În 20 de mari aglomerări, apele uzate urbane care intră în sistemele de colectare nu sunt epurate în mod corespunzător. Iar în 30 de mari aglomerări, Bulgaria nu asigură o epurare mai riguroasă înainte de a evacua apele uzate în zone sensibile. Toate aceste aglomerări ar fi trebuit să se conformeze până la 31 decembrie 2010.

În România, 150 de mari aglomerări urbane (care au peste 10 000 de locuitori) nu îndeplinesc cerințele prevăzute în directivă referitoare la sistemele de colectare. În 154 de aglomerări, apele uzate urbane care intră în sistemele de colectare nu sunt epurate în mod corespunzător. Iar în 155 de mari aglomerări, România nu asigură o epurare mai riguroasă înainte de a evacua apele uzate în zone sensibile. Toate aceste aglomerări ar fi trebuit să se conformeze până la 31 decembrie 2015.

Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în iunie 2018, urmată de o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în octombrie 2020 și de un aviz motivat în februarie 2022. Scrisoarea suplimentară de punere în întârziere a fost trimisă României pentru a include unele mari aglomerări urbane care nu fuseseră incluse în domeniul de aplicare al scrisorii inițiale de punere în întârziere din iunie 2018.

Comisia consideră că eforturile depuse de autoritățile bulgare și române au fost, până în prezent, insuficiente și, prin urmare, trimite Bulgaria și România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.