Focar confirmat la bovine și un caz de antrax cutanat la om investigat de medici. Guvernul și ANSVSA lasă vaccinarea pe umerii fermierilor

Postat la: 13.07.2026 |

Focar confirmat la bovine și un caz de antrax cutanat la om investigat de medici. Guvernul și ANSVSA lasă vaccinarea pe umerii fermierilor

Există momente în care o decizie administrativă nu mai poate fi catalogată drept o simplă eroare. Devine un act de iresponsabilitate cu potențiale consecințe asupra sănătății publice. Exact aceasta este impresia pe care o lasă hotărârea prin care costurile manoperei vaccinării împotriva antraxului au fost transferate în sarcina fermierilor.

Iar astăzi, când în județul Botoșani există un focar confirmat la o bovină și un caz suspect de antrax cutanat la om este investigat de medici, realitatea lovește cu forța faptelor. Prevenția nu este un moft contabil. Este primul zid de apărare al unei țări.

Cine și-a imaginat că un fermier, împovărat deja de costuri uriașe, va deveni peste noapte epidemiolog, medic veterinar și manager al riscurilor biologice? Cine a crezut că o boală atât de periculoasă poate fi ținută sub control prin economii făcute pe vaccinare? Aceasta nu este reformă. Este improvizație. Și, din păcate, improvizația în sănătatea animală produce victime, scrie agroexpert-tv.ro

Antraxul - cunoscut în popor drept „buba neagră" - nu este o boală oarecare. Este una dintre cele mai vechi și mai periculoase zoonoze, capabilă să afecteze atât animalele, cât și oamenii. Sporii bacteriei pot rămâne viabili în sol zeci de ani, iar apariția unui focar impune măsuri rapide și ferme.

În toate sistemele veterinare moderne, vaccinarea preventivă reprezintă una dintre principalele arme de control.

În România, însă, autoritățile au preferat să mute responsabilitatea către fermieri.

Cu alte cuvinte, statul spune:

„Dacă vrei protecție, plătește."

Dar sănătatea publică nu este un serviciu opțional.

Nu poți transforma prevenția într-un abonament pe care și-l permit doar cei cu bani.

Când vorbim despre boli transmisibile de la animale la om, fiecare fermă nevaccinată devine un risc pentru întreaga comunitate.

Cei care au construit medicina veterinară românească, profesorii și cercetătorii care au făcut din România o școală respectată în Europa, probabil că s-ar îngrozi văzând unde s-a ajuns. Generații întregi au construit un sistem bazat pe prevenție, supraveghere și intervenție rapidă. Astăzi, aceeași filozofie pare înlocuită de tăieri de costuri și calcule birocratice.

Este greu să nu te gândești la proverbul:

„Ai pus briciul în mâna maimuței."

Pentru că exact asta pare să se întâmple atunci când decizii strategice privind biosecuritatea sunt luate fără o înțelegere profundă a efectelor din teren.

Guvernul vorbește despre eficiență bugetară.

Dar cât costă o anchetă epidemiologică?

Cât costă sacrificarea animalelor?

Cât costă despăgubirile?

Cât costă spitalele?

Cât costă pierderea exporturilor?

Cât costă încrederea consumatorilor?

Și, mai ales...

Cât valorează viața unui om?

Economiile făcute astăzi prin reducerea implicării statului în vaccinare pot deveni mâine cheltuieli de zeci sau sute de ori mai mari.

Acesta este paradoxul administrației actuale: se economisește la prevenție pentru a plăti enorm în timpul crizei.

În orice stat responsabil, combaterea bolilor majore nu este negociată cu fermierul. Este coordonată, finanțată și supravegheată de autoritățile competente, deoarece impactul depășește cu mult interesul individual al exploatației.

Fermierul trebuie să fie partener al statului, nu înlocuitorul lui.

ANSVSA are obligația de a proteja patrimoniul zootehnic al României și sănătatea publică, nu doar de a echilibra linii dintr-un buget.

Iar Guvernul trebuie să înțeleagă că prevenția nu este o cheltuială.

Este cea mai ieftină investiție pe care o poate face.

Cazul din Botoșani ar trebui să fie un semnal de alarmă.

Nu pentru fermieri.

Ci pentru cei care au decis că prevenția poate deveni facultativă și că responsabilitatea poate fi pasată către cei aflați deja sub presiune economică.

Pentru că, atunci când sănătatea animalelor și a oamenilor ajunge victima unor economii făcute fără discernământ, nu mai vorbim despre reformă.

Vorbim despre eșec administrativ.

Iar dacă această politică nu este corectată rapid, România riscă să plătească un preț incomparabil mai mare decât costul unei vaccinări făcute la timp.

Supravegherea epidemiologica a efectivelor de animale din Romania este o obligatie a ANSVSA, nu a fermierilor!

SIMONA MAN

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Focar confirmat la bovine și un caz de antrax cutanat la om investigat de medici. Guvernul și ANSVSA lasă vaccinarea pe umerii fermierilor

Postat la: 13.07.2026 |

0

Există momente în care o decizie administrativă nu mai poate fi catalogată drept o simplă eroare. Devine un act de iresponsabilitate cu potențiale consecințe asupra sănătății publice. Exact aceasta este impresia pe care o lasă hotărârea prin care costurile manoperei vaccinării împotriva antraxului au fost transferate în sarcina fermierilor.

Iar astăzi, când în județul Botoșani există un focar confirmat la o bovină și un caz suspect de antrax cutanat la om este investigat de medici, realitatea lovește cu forța faptelor. Prevenția nu este un moft contabil. Este primul zid de apărare al unei țări.

Cine și-a imaginat că un fermier, împovărat deja de costuri uriașe, va deveni peste noapte epidemiolog, medic veterinar și manager al riscurilor biologice? Cine a crezut că o boală atât de periculoasă poate fi ținută sub control prin economii făcute pe vaccinare? Aceasta nu este reformă. Este improvizație. Și, din păcate, improvizația în sănătatea animală produce victime, scrie agroexpert-tv.ro

Antraxul - cunoscut în popor drept „buba neagră" - nu este o boală oarecare. Este una dintre cele mai vechi și mai periculoase zoonoze, capabilă să afecteze atât animalele, cât și oamenii. Sporii bacteriei pot rămâne viabili în sol zeci de ani, iar apariția unui focar impune măsuri rapide și ferme.

În toate sistemele veterinare moderne, vaccinarea preventivă reprezintă una dintre principalele arme de control.

În România, însă, autoritățile au preferat să mute responsabilitatea către fermieri.

Cu alte cuvinte, statul spune:

„Dacă vrei protecție, plătește."

Dar sănătatea publică nu este un serviciu opțional.

Nu poți transforma prevenția într-un abonament pe care și-l permit doar cei cu bani.

Când vorbim despre boli transmisibile de la animale la om, fiecare fermă nevaccinată devine un risc pentru întreaga comunitate.

Cei care au construit medicina veterinară românească, profesorii și cercetătorii care au făcut din România o școală respectată în Europa, probabil că s-ar îngrozi văzând unde s-a ajuns. Generații întregi au construit un sistem bazat pe prevenție, supraveghere și intervenție rapidă. Astăzi, aceeași filozofie pare înlocuită de tăieri de costuri și calcule birocratice.

Este greu să nu te gândești la proverbul:

„Ai pus briciul în mâna maimuței."

Pentru că exact asta pare să se întâmple atunci când decizii strategice privind biosecuritatea sunt luate fără o înțelegere profundă a efectelor din teren.

Guvernul vorbește despre eficiență bugetară.

Dar cât costă o anchetă epidemiologică?

Cât costă sacrificarea animalelor?

Cât costă despăgubirile?

Cât costă spitalele?

Cât costă pierderea exporturilor?

Cât costă încrederea consumatorilor?

Și, mai ales...

Cât valorează viața unui om?

Economiile făcute astăzi prin reducerea implicării statului în vaccinare pot deveni mâine cheltuieli de zeci sau sute de ori mai mari.

Acesta este paradoxul administrației actuale: se economisește la prevenție pentru a plăti enorm în timpul crizei.

În orice stat responsabil, combaterea bolilor majore nu este negociată cu fermierul. Este coordonată, finanțată și supravegheată de autoritățile competente, deoarece impactul depășește cu mult interesul individual al exploatației.

Fermierul trebuie să fie partener al statului, nu înlocuitorul lui.

ANSVSA are obligația de a proteja patrimoniul zootehnic al României și sănătatea publică, nu doar de a echilibra linii dintr-un buget.

Iar Guvernul trebuie să înțeleagă că prevenția nu este o cheltuială.

Este cea mai ieftină investiție pe care o poate face.

Cazul din Botoșani ar trebui să fie un semnal de alarmă.

Nu pentru fermieri.

Ci pentru cei care au decis că prevenția poate deveni facultativă și că responsabilitatea poate fi pasată către cei aflați deja sub presiune economică.

Pentru că, atunci când sănătatea animalelor și a oamenilor ajunge victima unor economii făcute fără discernământ, nu mai vorbim despre reformă.

Vorbim despre eșec administrativ.

Iar dacă această politică nu este corectată rapid, România riscă să plătească un preț incomparabil mai mare decât costul unei vaccinări făcute la timp.

Supravegherea epidemiologica a efectivelor de animale din Romania este o obligatie a ANSVSA, nu a fermierilor!

SIMONA MAN

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE