Ce este „cordonul sanitar" european și când s-ar putea rupe: „Nu poți face asta la infinit"

Postat la: 13.07.2026 |

Conceptul de „cordon sanitar" este tot mai frecvent utilizat în dezbaterile politice. Acesta reprezintă o strategie de izolare pe scena politică europeană. Mai concret, partidele tradiționale folosesc acest mecanism pentru a refuza orice alianță, coaliție sau negociere cu partidele pe care le numesc „extremiste", „radicale", „populiste", „anti-europene" sau „pro-ruse".

Modul în care sunt împărțite taberele politice din România este reflectat de împărțirea structurilor de putere în cadrul forurilor de conducere ale Uniunii Europene. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este susținută în special de grupuri politice precum PPE - din care face parte PNL, S&D - din care face parte PSD și Renew - din care face parte USR. Practic, aceste formațiuni formează „puterea" executivă la nivel european. În opoziție se află ECR - din care face parte AUR și alte grupuri mari mici.

Grupurile parlamentare care susțin politicile Ursulei von der Leyen sunt formate în mare parte din partide obișnuite cu puterea executivă în propriile state. În cazul României, PSD, PNL, USR și UDMR - care și-au atribuit eticheta de „pro-europene" și „pro-occidentale" și care au etichetat opoziția drept „anti-europeană" și „anti-occidentală". Cei numiți astfel sunt în general cei care contestă politicile aplicate în ultimii ani de Executivul european, pe teme precum decarbonizarea, criza și achizițiile „COVID", conflictul din Ucraina etc.

Din opoziția de la Bruxelles fac parte partide care au crescut puternic în ultimii ani în opțiunile cetățenilor și care vânează puterea, fie că este vorba despre alegerile prezidențiale, parlamentare sau înlocuirea Ursulei von der Leyen cu un oficial considerat „suveranist". Printre opozanți categorici și sceptici se numără partidele AfD (Germania), RN (Franța), Fratelli d'Italia (Italia) și, AUR (România). Singurul care se află la putere pe teritoriul național este formațiunea Georgiei Meloni, din Italia.

„Cordonul sanitar" funcționează, în general, prin alianțe de partide, de la două-trei, până la șapte în unele state, care urmăresc să păstreze sau să atingă „50%+1" pentru a prelua puterea, în detrimentul unei formațiuni care se identifică în spectrul „suveranist-naționalist-patriotic", care, de regulă, domină detașat în opțiunile cetățenilor. Implicit, un scor de 49% pentru un singur partid este insuficient pentru a ajunge la putere, dacă alianța formată din alte șapte partide însumează 51%.

Contestatarii politicilor structurilor de putere de la Bruxelles reproșează acestora: corupția ridicată, afaceri murdare, desprinderea birocraților de interesele cetățenilor europeni, manipulare, cenzură, încălcarea suveranității statelor naționale etc. Astfel, structurile de putere de la nivel european au creat „cordonul sanitar", o convenție prin intermediul căreia formațiunile de opoziție sunt izolate politic.

Deciziile aplicate la nivel european funcționează și la nivelul statelor membre. De exemplu, în România, coaliția „pro-europeană" a fost creată în baza acestui consens, „anti-AUR". De la depunerea moțiunii de cenzură și până astăzi, PSD respinge formarea unui guvern cu AUR, la fel cum președintele Nicușor Dan nu acceptă cooptarea AUR în viitorul Executiv. Însă, PSD și Nicușor Dan au lăsat de înțeles că își doresc doar voturile parlamentarilor AUR, pentru învestirea unui guvern format din aceleași partide „pro-europene".