• Tweet

O noua bazaconie facuta de ORDA, prin protejatul lui Ludovic Orban, Mario De Mezzo de la PNL, care a taxat muzeele per tablou, cu sume cuprinse intre 70-100 de lei, pentru lucrarile expuse de artistii plastici, ceea ce pentru o expozitie se aduna la o suma mare... Astfel, Orban omoara si muzeele si artistii plastici, dupa ce a distrus actorii si teatrele, cantaretii si concertele.

DOCUMENTE AICI SI AICI.

La inițiativa VISARTA, o societate de drept privat, non-profit, care încearcă să obțină un monopol în ceea ce privește colectarea drepturilor de autor în domeniul artelor vizuale, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), institutie condusa de Mario De Mezzo, de la PNL, protejatul lui Ludovic Orban, un personaj extrem de controversat, a luat decizia de a constitui o comisie de negociere a unei metodologii care, în cazul în care va fi adoptată, va închide pur și simplu muzeele și galeriile de artă prin impunerea unor biruri greu de suportat de instituțiile de cultură.

Metodologia propusă de VISARTA se referă la instituirea unei taxe pentru toți cei care doresc să organizeze o expoziție, un târg, un festival, un spectacol, sau alte manifestări culturale de acest gen, pentru "comunicarea publică prin prezentare directă, expunerea publică a operelor de artă grafică sau plastic, de artă aplicată, fotografică și de arhitectură, precum și proiecția publică a operelor de artă digitală". Totodată, potrivit aceleiași metodologii, organizarea unor astel de evenimente ar urma să fie autorizată tot de această societate.

Muzeele și galeriile ar trebui să ceară, în scris, tot VISARTA, cu 5 zile înainte de deschidere, acordul pentru autorizarea unor astfel de evenimente cultural. Astfel, în propunerea VISARTA, uniunile de creație, taberele de creație, muzeele și colecțiile publice ar trebui să plătească societății taxe cuprinse între 35 și 70 de lei pentru fiecare opera de artă expusă, în funcție de perioada de timp pentru care se dorește utilizarea. Potrivit aceleiași metodologii, VISARTA ar urma să primească de la galeriile de artă, sălile de expoziții, licitațiile publice și muzeele private o taxă de 60-85 lei/operă, în functie de perioda de timp pentru care solicită respectiva operă pentru expunere, iar organizatorii târgurilor, festivalurilor de artă, spectacolelor, proiecțiile publice ale operelor de artă ar trebuie să plătească VISARTA o remunerație de 75-100 lei/operă, în funcție de durata de utilizare și numărul lucrărilor expuse. Taxe pentru care societatea nu depune nici un efort, doar colectează și calculează penalități în cazul în care acestea nu vor fi plătite la timp.

Potrivit deciziei ORDA, publicată vineri, 13 noiembrie, în Monitorul Oficial al României, VISARTA a chemat la discuțiile privind modificarea metodologiei care reglementează activitatea artiștilor, muzeelor și galeriilor de artă din toată țara, Asociația artiștilor fotografi din România, Rețeaua Națională a Muzeelor din România, Societatea Colecționarilor de Artă din România, Uniunea Artiștilor Plastici din România, Uniunea Arhitecților din România, pe de o parte, ARCUB, Centrul Cultural ExpoArte și Muzeul Național de Artă al României, în calitate de "utilizatori majori", precum și Institutul de cercetări eco-muzeale "Gavrila Simion" din Tulcea și Muzeul Brăilei "Carol I", ca utilizatori locali indicați de VISARTA. Mai mulți invitați aflați pe această listă au anunțat, deja, că nu vor da curs acestei inițiative, deoarece nu doresc să încurajeze astfel de abuzuri, scrie si newsweek.ro

Potrivit paginii de internet a instituției, VISARTA este persoană juridică română de drept privat, non-profit, înfiinţată conform Legii 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe. Societatea funcţionează din anul 1999 în baza Deciziei ORDA nr. 8/28.07.1999 privind avizarea constituirii şi funcţionării ca organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor în domeniul operelor de artă vizuala, operelor fotografice, operelor de arhitectură, hărţilor şi desenelor din topografie, geografie şi ştiinţă.

VISARTA a fost desemnată, tot printr-o decizie a actualului președinte ORDA, respectiv Decizia nr. 339/23.12.2010, drept colector al remuneraţiilor cuvenite autorilor de opere din domeniul artelor vizuale pentru retransmiterea prin cablu, conform Metodologiei pentru stabilirea remuneraţiei pentru retransmiterea prin cablu. Potrivit acesteia, retransmiţătorii sunt obligaţi să plătească către VISARTA o remunerație trimestrială, cu titlu de drepturi patrimoniale de autor.

Consiliul Director al VISARTA este format din Irina Florescu - preşedinte, și doi membri, Ștefan Gavenea și Claudiu-Victor Gheorghiu. La o simplă căutare pe internet, am găsit "Portret de artist: Irina Florescu, generozitatea spiritului leonine", un articol scris de Claudiu Gheorghiu, în 2017.

Potrivit situației privind drepturile salariale, plățile aferente lunii ianuarie 2020, salariul de bază brut al directorului general a fost de 15.329 lei, iar cel al directorului general adjunct, de 14.560 lei. Ceilalți 23 de angajați au primit un salariu brut lunar cuprins între 10.498 lei și 3.757 lei, în funcție de specificul activității. Deși are foarte puțini membri, VISARTA colectează, însă, drepturi de autor pentru toți cei aproximativ 3000 de artiștii care fac tranzacții, fie că sunt membri ai asociației, fie că nu sunt, fie că au mandatat VISARTA să colecteze aceste drepturi, fie că nu.

ARCUB și Centrul Cultural ExpoArte sunt cele două entități care au fost invitate la discuții de către VISARTA și acceptate de ORDA în calitate de "utilizatori majori" ai metodologiei care reglementează activitatea artiștilor, muzeelor și galeriilor de artă din toată țara.

ORDA, o instituție autononomă care se află sub autoritatea ministerului Culturii, a acceptat propunerea VISARTA potrivit căreia doar cele două structuri aflate în subordinea Primăria Capitalei sunt singurii "utilizatori majori" ai unei metodologii care ar urma să se aplice la nivel național, alături de Muzeul Național de Artă. În Comisia de negociere a Metodologiei au fost desemnate și Institutul de Cercetări Eco-muzeale „Gavrilă Simion" Tulcea și Muzeul Brăilei „Carol I". Așteptăm o explicație pentru modalitatea în care au fost stabilite aceste instituții, în special cele din Brăila și Tulcea pentru a înțelege care este aportul semnificativ al acestora în reglementarea pieței de artă din România. Pentru inițierea și susținerea Metodologiei, dar și pentru stabilirea Comisie de negociere am solicitat puncte de vedere atât de la VISARTA, cât și de la ORDA.

„UAPR nu a fost informată în mod oficial de această intenție.Decizia 130 din 03.11.2020 am primit-o de la persoane îngrijorate de efectele conținutului ei.Nu vreau să pun în discuție bună credință a celor care au gândit și emis acest document, dar fac precizarea că ar fi fost mai firesc și normal ca instituțiile nominalizate la capitolul parteneri să fi fost consultate înainte, nu după emiterea documentului", spune Petru Lucaci, președinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România.

"Nu a știut nimeni, niciun operator cultural sau de pe piața de artă despre o astfel de inițiativă, iar dacă ar fi fost distribuită măcar în presă, ca posibil document legal, cu siguranță nu ar fi luat-o nimeni în seamă, pentru că este un document demn de Ilf și Petrov, o construcție absurdă, o formă de abuz instituțional de factură totalitară, fără nicio legătură cu fenomenul artistic real. Evident că nu ne-a consultat nimeni, iar când am văzut prima oară acest text, reacția a fost de fake, de întâlnire cu o logică degradată", a declarat Pavel Șușară, președintele Asociației Experților și Evaluatorilor de Artă din România (AEEAR).
Mihai Covaci: De ce să se impună o taxare a organizării unei expoziții de artă?

"Sincer, nu înțelegem această inițiativă. De ce să se impună în plus o cenzură ideologică a organizării expozițiilor, respectiv o taxare a organizării unei expoziții de artă ? Nu am mai auzit de un oficiu de cenzura a expozițiilor de artă din perioada carlistă ori din perioada lui Gheorghiu Dej. Nu vorbim de sume simbolice, ci de 20 de euro pentru fiecare lucrare expusă pe 10 zile de expoziție. De unde să aibă muzeele o asemenea sumă, cumulat, de zeci de mii de euro pe lună pentru o expoziție, pe care să o plăteasca unui privat? De unde să aibă galeriile de artă contemporană, care susțin artiști tineri, mii de euro să plătească, pe săptămână, acestei asociații private Visarta?", este de părere Mihai Covaci, președinte al Asociației Comercianților de Obiecte de Artă din România (ACOAR), mai mentioneaza sursa citata.