Medic pneumolog, după COVID-19: "Un astfel de virus nu este creat de natură!"

Postat la: 18.12.2020 |

Elena Vlad, medic în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu, este convinsă, după ce a suferit de COVID-19 şi a avut nevoie de tubul de oxigen pentru a putea să respire, că SARS-CoV-2 nu este creat de natură. Medicul spune că un virus obişnuit, din laboratorul naturii, nu poate să se adapteze la orice condiţii climatice.

„Sunt convinsă că un astfel de virus nu este creat de natură. Orice virus care apare într-o zonă a naturii nu are criteriile biologice să supravieţuiască la orice condiţii de temperatură de pe planeta asta. Natura nu face astfel de greşeli. Dacă face cumva vreo greşeală şi este un virus care se adaptează la condiţiile climatice ale unei zone, virusul nu supravieţuieşte peste tot decât dacă este cumva făcut de o minte sau a scăpat de undeva. Sunt şi alţi viruşi foarte periculoşi, cum este Ebola, dar nu s-a împrăştiat peste tot, pentru că are anumite condiţii în care trăieşte, adică în căldura mare a Africii şi nu s-a răspândit peste tot, aşa cum este acest virus", a spus dr Elena Vlad.

Medicul Elena Vlad consideră că formele de COVID-19, care diferă de la un pacient la altul, sunt date de tulpina virusului: „Din experienţa de medic şi de pacient, diferenţele între formele de boală rezultă din diferenţa tulpinii pe care o ai. Există mai multe tulpini ale acestui virus, unele cu virulenţă mai mare, iar altele cu virulenţă mai mică. În primăvară, virulenţa a fost mai mică decât acum. Virusul care determină acest val doi de infectări în ţara noastră mi se pare că este mult mai agresiv". De asemenea, un alt rol esenţial îl are numărul şi localizarea receptorilor din organismul uman de care se „lipeşte" noul coronavirus.

„Receptivitatea depinde de repartiţia unor receptori care se numesc ACE2 , care diferă ca şi ca număr la fiecare pacient. Aceşti receptori de care se leagă coronavirusul, care are acele gămălii, ca o coroană, reprezintă o proteină denumită de lumea ştiinţifică proteina S. Este proteina responsabilă cu adeziunea, agregarea virusului pe o suprafaţă umană. Viruşii sunt forme de viaţă care sunt incapabile să trăiască în afara unui organism viu. Ele trebuie să paraziteze şi să intre în genomul unei celule vii şi în felul acesta ajung să se multiplice. Acest virus are capacitatea de a rezista pe diferite suprafeţe un anumit interval de timp, dar nu mare", a spus medicul Elena Vlad.

„Aceşti receptori de care se leagă aşa-zisa gămălie sunt diferiţi ca şi număr de la un individ la altul şi se găsesc în tractul respirator, în plămâni, în neuroni şi în celulele gliale, în celule intestinale şi în celulele endotelului, adică, primul strat din vasele de sânge. Dacă ne gândim la asta, simptomele pacienţilor sunt date exact de localizarea acestor receptori. Dacă un pacient are receptori mulţi la nivelul sferei ORL, dar nu are în plămâni, el nu va face o formă pulmonară. Dacă are aceşti receptori în sfera neurologică, va face o formă neurologică de boală manifestată prin cefalee puternică, vărsături sau greaţă", a mai adăugat medicul.