• Tweet

De-a lungul timpului, de la obiceiurile antice până la studiile moderne din spitale, muzica și-a demonstrat constant efectele asupra trupului și minții. Studii realizate la Universitatea McGill și Universitatea din Helsinki arată că meloterapia contribuie la reducerea stresului și susține memoria și procesul de recuperare.

Muzica, prima formă de exprimare artistică a omului, de la primele sunete cântate până la primele instrumente muzicale de acum aproximativ 100.000 de ani în urmă.

Muzica este considerată una dintre cele mai complexe forme de artă, dar și cea mai accesibilă tuturor ființelor umane, indiferent de pregătirea intelectuală sau condiția socială. De-a lungul istoriei, omul a fost însoțit de muzică, atât în momentele fericite ale existenței sale, dar și în clipele de cumpănă, tristețe, disperare și chiar moarte, conform adevarul.ro.

Influența muzicii asupra omului a fost studiată din multe puncte de vedere, inclusiv medical. Studiile științifice întreprinse de-a lungul timpului, dar cu precădere din secolul XX, au demonstrat fără echivoc puterea vindecătoare a muzicii asupra organismului uman.

Așa a luat naștere și meloterapia, o formă de medicină alternativă utilizată mai ales în terapia psihiatrică, dar cu largi aplicații în zona bolilor cardiovasculare, neurologice, dar și în faza post-operatorie, grăbind vindecarea pacientului. Prin experiențe științifice au fost găsite și genurile muzicale cu cea mai mare putere vindecătoare, muzica clasică jucând un rol esențial.

De mii de ani omul a conștientizat puterea terapeutică a muzicii. Pitagora, de exemplu, considera muzica un remediu atât pentru trup, cât și pentru suflet. La rândul său, un alt filosof grec antic, Democritus, spunea că „în multe boli, flautul este un remediu excelent". Frescele egiptene sunt o dovadă a faptului că în mileniul IV î.Hr., muzica era utilizată pentru a spori fertilitatea la femei. Șamanii din pădurile tropicale din Peru consideră cântecele lor ritualice drept principala metodă de vindecare, iar poporul Ashanti din Ghana folosește ritmul tobelor în toate ritualurile de vindecare.

Abia după Al Doilea Război Mondial, interesul pentru aplicarea științifică a muzicii în terapia diferitelor tulburări psihice a crescut constant. Primele studii științifice de meloterapie au apărut în perioada postbelică, în Statele Unite ale Americii, ca o nevoie de îmbunătățire a stării mentale a veteranilor de război care sufereau de stres posttraumatic, dar și de alte tulburări psihice cauzate de marea conflagrație. În anii '50, în Suedia, era utilizată muzica experimentală, iar mai apoi, după anii '60, în Germania, muzica asociată cu dansul devine metodă terapeutică tot în zona psihiatriei. Meloterapia s-a dezvoltat puternic după anii 2000, lărgindu-și spectrul, dar și aria de acoperire terapeutică. De exemplu, în anul 2008, psihologul Teppo Särkämö de la Universitatea din Helsinki a reușit să demonstreze puterea muzicii în tratamentele neurologice.

Studiile științifice au demonstrat faptul că muzica ne influențează substanțial. „Muzica ne influențează tot organismul prin undele sonoare - evident, prin efectul pe care-l are la nivel cerebral, dar și la nivel cardiac. Frecvența, numărul de decibeli - sunt foarte importanți. Este dovedit faptul că muzica poate să modifice și undele cerebrale, dar și frecvența cardiacă", spune pentru „Weekend Adevărul" medicul botoșănean Corneliu Saradan, implicat inclusiv în promovarea terapiilor complementare în medicină.

Conform studiilor, undele de sunet au un impact deosebit asupra regiunilor cerebrale dedicate emoției și senzației, ritmul și tempoul fiind totuși procesate diferit de creier. Lobii frontali procesează ritmul și tonul, stârnind emoții și senzații răspândite în tot organismul cu efecte asupra diferitelor organe. Doar ascultând muzică pot scădea tensiunea arterială, dar și nivelul de cortizol, hormonul stresului. Inclusiv ritmul cardiac poate fi reglat cu ajutorul muzicii. Totodată, cercetările în domeniul meloterapiei au evidențiat faptul că doar ascultând muzica preferată crește nivelul de dopamină, un neurotransmițător asociat cu plăcerea și recompensa. Studiul realizat de Universitatea „McGill" din Montreal, Canada, relevă faptul că subiecții puși să asculte muzica preferată aveau un nivel foarte ridicat de dopamină. Tocmai de aceea meloterapia este accesibilă oricui, fără studii muzicale sau fără capacitatea de a cânta.

Având în vedere efectele asupra creierului, meloterapia a fost utilizată în special în ameliorarea sau tratarea anumitor afecțiuni psihice, precum stresul posttraumatic, depresia și anxietatea. Muzica relaxează, stimulează senzația de bine la nivelul creierului și totodată îmbunătățește somnul, esențial nu doar pentru pacienții cu tulburări psihice, ci pentru o viață sănătoasă. „Muzica aceea relaxantă, odihnitoare pe care poți să adormi copii, cântecul de leagăn evidențiază aceste beneficii, prezent în toate culturile lumii. Înainte de culcare ne putem produce somnul cu meloterapie, cu aromaterapie, cu uleiuri esențiale de lavandă sau cu conifere, brad, molid. Să creăm o atmosferă relaxantă, odihnitoare prin care putem adormi foarte bine", spune medicul Corneliu Saradan.

În plus, cercetătorii americani au descoperit că muzica are un efect excepțional asupra celor care suferă de stres posttraumatic, a celor care au suferit de pe urma diferitelor tipuri de abuz. S-a ajuns la concluzia că muzica poate accesa amintiri plăcute care le pot înlocui pe cele traumatizante, oferind o senzație de optimism și speranță. De asemenea, studiile spun că în cazul pacienților cu traume profunde care au ascultat muzică în mod regulat s-a observat o îmbunătățire a calitatății somnului, o scădere a presiunii arteriale și a nivelului de stres și durere, precum și o îmbunătățire a sistemul imunitar.

Dincolo de efectele dovedite, cu rezultate deosebite, în domeniul psihiatriei, meloterapia și-a găsit aplicație și în alte zone ale medicinei, de asemenea cu rezultate remarcabile. În 2008, cercetătorul Teppo Särkämö de la Universitatea din Helsinki recruta împreună cu echipa sa 60 de pacienți care suferiseră atac cerebral vascular, cu afectarea anumitor zone din creier, ceea ce le influența mersul și vorbirea. Au împărțit pacienții în două grupe egale. Unei grupe i-a fost aplicată intensiv meloterapia. După două luni, efectele au fost remarcabile. Cei care au ascultat muzică terapeutică au demonstrat o capacitate incredibilă de recuperare pe plan verbal a atenției și a memoriei.

Observând că muzica poate reface memoria, specialiștii finlandezi au mers mai departe și au observat că, punându-i pe respectivii pacienți să cânte, să se miște pe ritmul muzicii, evident atât cât era posibil, și chiar să inventeze bucăți muzicale, capacitatea de vorbire poate fi recuperată, la fel și funcția motorie la persoanele cu secehele după accidentele vasculare cerebrale.

Alte studii indică faptul că muzica are efecte benefice în procesul de recuperare post-operatorie, mai ales în cazul pacienților operați pe cord deschis. „Ascultând muzică după operația pe cord deschis, au fost înregistrate efecte de relaxare ale organismului, mai ales datorită nivelului de oxitocină. Acest efect este o relație cauzală pornind de la nivel psihic (ascultând muzică și relaxând pacientul) și până la cel fizic (eliberarea de oxitocine). Terapia cu muzică ar trebui folosită ca parte integrantă a regimului multi-modal administrat pacienților care au trecut prin intervenții chirurgicale cardiace", se arată în studiul elaborat de medicul Ulrica Nilsson, profesoară la Departamentul de Chimie al Universității din Stockholm.

Fiecare individ este diferit și are gusturi diferite, chiar și în materie de muzică. Pe unii îi relaxează muzica heavy metal, pe alții cea electronică sau pop. Cu toate acestea, studiile indică un anumit tip de muzică ca fiind cu adevărat vindecătoare. În mare parte este vorba despre muzica clasică și preclasică. Astfel, este recomandată muzica lui Bach, Vivaldi, Händel sau Telemann.

Unul dintre cei mai importanți compozitori clasici care au creat o muzică vindecătoare dovedită științific este Mozart. „Chiar este descris în medicină drept efectul Mozart. S-a dovedit științific faptul că această muzică influențează în mod pozitiv psihicul și organismul uman. De asemenea, există muzică preclasică, precum Bach. Dar putem asculta și Beethoven sau Wagner, dacă avem nevoie de ceva eroic, înălțător", spune medicul Corneliu Saradan.

Studiile au arătat că muzica clasică și cea de meditație pot îmbunătăți calitatea vieții și chiar prelungi viața: „Cel mai mare beneficiu asupra sănătății este oferit de muzica clasică, dar și de muzica de meditație. Muzica multor compozitori poate îmbunătăți, în mod efectiv, calitatea vieții, contribuie la o stare bună de sănătate și cel mai probabil poate prelungi viața. În special muzica lui Bach, Mozart dar și cea a compozitorilor italieni", scrie Hans Joachim Trappe în „The effects of music on the cardiovascular system and cardiovascular health".

Același specialist spune că muzica electronică, de cealaltă parte, sau prea dură ca sonoritate, cum este cazul muzicii hard rock, nu are aceleași efecte. În plus, dacă muzica este ascultată prea tare sau prea aproape de boxe poate avea un efect dăunător. „Este vorba de acei decibeli. De exemplu, zgomotul produs de motoarele avioanelor, 130 de decibeli, sparge timpanul. Ne vibrează pieptul din cauza muzicii date prea tare. Acele vibrații sunt dăunătoare. Deteriorează auzul și, în timp, chiar și sistemul nervos", spune Corneliu Saradan. Totodată, specialistul în muzică Maria Renold preciza în lucrarea ei „Scales, Tones and the Concert Pitch" faptul că cea mai bună frecvență a muzicii este de 432 de hertzi.