• Tweet

Magistratii ICCJ motiveaza ca au dispus achitarea fostului deputat Sebastian Ghita, acuzat de dare de mita, instigare la abuz in serviciu si spalare de bani si a fostului primar al Ploiestiului Iulian Badescu, pentru ca probele si declaratiile nu sunt suficiente pentru o solutie de condamnare.

Sebastian Ghita a fost achitat in dosarul Asesoft. DNA ceruse 10 ani de inchisoare "Instanta poate pronunta condamnarea in situatia in care constata, dincolo de orice indoiala rezonabila, din toate probatoriile administrate in cauza, ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat.

In consecinta, daca in urma procesului de interpretare si apreciere a probelor administrate, subzista o indoiala cu privire la vreunul din elementele necesare pentru tragerea la raspundere penala a persoanei cercetate, prezumtia de nevinovatie nu este inlaturata, iar dubiul existent va profita acuzatului, urmand a fi valorificat ca o proba in favoarea nevinovatiei sale. (...)

Chiar daca s-au administrat probe in sprijinul invinuirii, iar alte probe nu se intrevad ori, pur si simplu, nu mai exista si totusi indoiala persista in ce priveste vinovatia, atunci indoiala este echivalenta cu o proba pozitiva de nevinovatie si deci inculpatul trebuie achitat. Hotararile de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei nu se pot intemeia in masura determinanta pe declaratiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejati", motiveaza magistratii.

Conform sursei citate, din probele stranse de procurori nu se poate trage concluzia ca Sebastian Ghita este persoana care sa fi promis, oferit sau sa-i fi transferat mita lui Iulian Badescu.

"Nu s-a administrat niciun mijloc de proba din care sa rezulte in mod direct ca inculpatul G. este cel care a comis vreuna din actiunile ce constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii de dare de mita; Nu exista probe directe din care sa rezulte ca inculpatul G. a exercitat un control juridic sau de facto asupra societatilor implicate in faptele ce formeaza obiectul cauzei", se arata in motivarea magistratilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ).

Totodata, documentul mentionat mai prevede faptul ca, in mod paradoxal, lui Sebastian Ghita i se imputa participarea la darea de mita, desi el ar fi actionat prin interpusi, iar controlul pe care acesta l-ar fi exercitat asupra grupului de firme Asesoft este sustinut prin zvonuri. De asemenea, imobilul care reprezinta obiectul mitei se afla in continuare in proprietatea firmei.

"Inalta Curte constata ca lipseste situatia premisa a infractiunii de dare de mita, in sensul ca finantarea nerambursabila a asociatiilor sportive nu intra, nici macar partial, in sfera atributiilor de serviciu ale primarului municipiului... (Ploiesti, n.r.), respectiv ale inculpatului B. (...) Desi analiza temeiniciei acuzatiilor apare ca inutila fata de motivele mai susmentionate, argumentele expuse fiind suficiente pentru a dispune achitarea inculpatului G., avand in vedere continutul actului de sesizare, legatura acuzatiei de dare de mita cu alte infractiuni retinute in sarcina inculpatului, dar si materialul probator administrat in cauza, se impune evidentierea si a altor aspecte care conduc la constatarea lipsei de temeinicie a acuzatiei de dare de mita.

Inalta Curte constata, pe de o parte, ca activitatea de finantare a asociatiilor sportive la nivelul Clubului Sportiv Municipal nu intra in sfera atributiilor de serviciu ale functionarului ce se pretinde a fi fost mituit, respectiv inculpatul B., iar pe de alta parte, ca probele sunt insuficiente pentru a contura concluzia ca inculpatul G. a fost cel care a oferit imobilul inculpatului B. si, cu atat mai putin ca aceasta oferta a fost facuta pentru finantarea nerambursabila a Asociatiei A., fapt ce impune achitarea acestuia pentru infractiunea de dare de mita", mai motiveaza judecatorii.

De asemenea, privind acuzatiile de instigare la abuz in serviciu care i se aduc lui Sebastian Ghita, precum si cele de abuz in serviciu care i se atribuie lui Iulian Badescu, instanta sustine ca cel din urma, in calitate de primar al Ploiestiului, nu avea atributii privind aprobarea bugetului privind programul "Promovarea sportului de performanta", organizat de Clubul Sportiv Municipal si dispune achitarea sa.

"In ceea ce il priveste pe inculpatul G., instanta retine ca instigarea este o forma a participatiei penale ce consta in determinarea, cu intentie (directa sau indirecta), a unei alte persoane sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala si, pentru a fi pedepsibila, trebuie sa fie urmata de efectuarea de catre cel instigat cel putin a unei tentative pedepsibile.

Or, Inalta Curte a constatat ca inculpatul B. nu a fost cel care a acordat finantarea nerambursabila Asociatiei Sportive A. si, prin urmare, nu a savarsit infractiunea de abuz in serviciu avand drept consecinta obtinerea pentru altul a unui folos necuvenit, context in care nu sunt indeplinite nici conditiile tragerii la raspundere penala a inculpatului G.. Or, in cauza, declaratiile martorilor cu identitate protejata sunt singurele probe din care reiese ca inculpatul G. i-ar fi cerut inculpatului B. sa sponsorizeze anual Asociatia Sportive A. si nu pot fi coroborate cu alte mijloace de proba. Fata de aceste aspecte, Inalta Curte constata ca probele sunt insuficiente pentru a contura, dincolo de orice dubiu rezonabil, concluzia ca inculpatul G. a comis fapta descrisa in actul de sesizare,

motiv pentru care va dispune achitarea acestuia pentru infractiunea de instigare la abuz in serviciu", mai precizeaza judecatorii.

Instanta a mai motivat ca modul in care au fost formulate acuzatiile de spalare de bani retinute la adresa fostului deputat Sebastian Ghita este atipic si nu corespund tiparului de incriminare a acestei infractiuni.

"Inalta Curte constata ca nu este indicata, cunoscuta sau dovedita provenienta ilicita a imobilului ce face obiectul promisiunii de vanzare cumparare a imobilului (teren+constructie) situat in municipiul.... nr. 160, autentificat de BNP Cosma Andreea si, pe cale de consecinta, infractiunea predicat din care provine acesta, ceea ce conduce la constatarea inexistentei situatiei premisa a infractiunii de spalare a banilor", motiveaza magistratii.

Referitor la infractiunea de luare de mita de care a fost acuzat fostul primar al municipiului Ploiesti, Iulian Badescu, in documentul mentionat este prevazut faptul ca probleme impotriva sa sunt insuficiente: "Inalta Curte constata ca situatia de fapt retinuta de procuror este doar partial confirmata de probele administrate in cauza, in sensul ca nu se poate retine ca inculpatul B. a pretins imobilul si ca, ulterior, a primit imobilul respectiv de la inculpatul G. si ca a acordat o finantare nerambursabila suplimentara, de la bugetul local, Asociatiei A..... in cadrul selectiei de proiecte privind programul "Promovarea Sportului de performanta". (...)

Prin urmare, se constata ca, pe de o parte, activitatea de finantare a asociatiilor sportive la nivelul Clubului Sportiv Municipal nu intra in sfera atributiilor de serviciu ale inculpatului B., iar pe de alta parte, probele sunt insuficiente pentru a contura concluzia ca inculpatul B. a pretins si a primit imobilul pentru finantarea nerambursabila a Asociatiei A., fapt ce impune achitarea acestuia pentru infractiunea de luare de mita".

Procurorii au sustinut ca Sebastian Ghita i-ar fi dat mita un imobil fostului primar al Ploiestiului, Iulian Badescu, pentru ca acesta din urma sa finanteze o asociatie sportiva sustinuta de Ghita, pentru a disimula provenienta casei cei doi semnand un contract fictiv.

Anchetatorii care au instrumentat dosarul in care fostul deputat Sebastian Ghita a fost trimis in judecata pentru dare de mita, spalare de bani si instigare la abuz in serviciu au stabilit, pe parcursul cercetarilor, ca acesta, aflat la primul mandat, a cesionat partile sociale pe care le detinea ca actionar majoritar la SC Asesoft International SA unei companii de tip offshore din Cipru, companie detinuta in totalitate de el.

"Conform informarii transmise de Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, firmele din grupul Asesoft au fost infiintate de Ghita Sebastian Aurelian si s-au remarcat prin capacitatea de a obtine contracte banoase cu statul, in domeniul IT. (...) Pana la data de 14 februarie 2011, S.C. Asesoft International SA l-a avut ca actionar majoritar pe Ghita Sebastian Aurelian, pentru ca, dupa aceasta data, sa-si cesioneze partile sociale catre Minasee Holdings LTD Cipru, companie de tip offshore detinuta 100% de Ghita Sebastian Aurelian", potrivit rechizitoriului intocmit de DNA.

Potrivit sursei citate, dupa ce a fost ales deputat, Ghita a renuntat la companiile pe care le-a infiintat si condus inainte de a fi parlamentar, insa a continuat sa controleze activitatea acestor firme prin rude si apropiati.

Totodata, procurorii DNA au stabilit ca intre firmele infiintate de Ghita s-au produs transferuri de fonduri "semnificative din punctul de vedere al cuantumului sumelor", despre care anchetatorii spun ca "nu par sa aiba un scop economic real".

"In perioada 2013-2014, au fost identificate transferuri de fonduri bidirectionale, insemnate ca volum si frecventa, intre entitatile membre ale grupului, in componenta carora sunt incluse fonduri provenite de la trezorerie, incasate de S.C. Asesoft International SA din contracte incheiate cu statul (de la buget sau din fonduri europene), dintre acestea facand parte si S.C. Asesoft Technologies SRL si S.C. Sunsmart Integrare IT SRL. Operatiunile nu par sa aiba un scop economic real, avand in vedere ca sumele nu au fost folosite in realitate decat pentru a fi transferate succesiv in conturile mai multor persoane fizice si juridice dintre cele mentionate", se arata in rechizitoriu.

Procurorii spun, de asemenea, ca "sume impresionante de bani tranziteaza conturile societatilor mai sus mentionate (care fac parte din grupul Asesoft - n.r.), iar circuitele descrise nu sugereaza o activitate comerciala rezonabila, specifica unei piete, ci doar circuite << suveica >> care - aparent - nu par a indica vreo activitate economica".