Motivarea judecatorilor pentru achitarea lui Sebastian Ghita
Postat la: 19.11.2017 | Scris de: ZIUA NEWS
0
Magistratii ICCJ motiveaza ca au dispus achitarea fostului deputat Sebastian Ghita, acuzat de dare de mita, instigare la abuz in serviciu si spalare de bani si a fostului primar al Ploiestiului Iulian Badescu, pentru ca probele si declaratiile nu sunt suficiente pentru o solutie de condamnare.
Sebastian Ghita a fost achitat in dosarul Asesoft. DNA ceruse 10 ani de inchisoare "Instanta poate pronunta condamnarea in situatia in care constata, dincolo de orice indoiala rezonabila, din toate probatoriile administrate in cauza, ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat.
In consecinta, daca in urma procesului de interpretare si apreciere a probelor administrate, subzista o indoiala cu privire la vreunul din elementele necesare pentru tragerea la raspundere penala a persoanei cercetate, prezumtia de nevinovatie nu este inlaturata, iar dubiul existent va profita acuzatului, urmand a fi valorificat ca o proba in favoarea nevinovatiei sale. (...)
Chiar daca s-au administrat probe in sprijinul invinuirii, iar alte probe nu se intrevad ori, pur si simplu, nu mai exista si totusi indoiala persista in ce priveste vinovatia, atunci indoiala este echivalenta cu o proba pozitiva de nevinovatie si deci inculpatul trebuie achitat. Hotararile de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei nu se pot intemeia in masura determinanta pe declaratiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejati", motiveaza magistratii.
Conform sursei citate, din probele stranse de procurori nu se poate trage concluzia ca Sebastian Ghita este persoana care sa fi promis, oferit sau sa-i fi transferat mita lui Iulian Badescu.
"Nu s-a administrat niciun mijloc de proba din care sa rezulte in mod direct ca inculpatul G. este cel care a comis vreuna din actiunile ce constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii de dare de mita; Nu exista probe directe din care sa rezulte ca inculpatul G. a exercitat un control juridic sau de facto asupra societatilor implicate in faptele ce formeaza obiectul cauzei", se arata in motivarea magistratilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ).
Totodata, documentul mentionat mai prevede faptul ca, in mod paradoxal, lui Sebastian Ghita i se imputa participarea la darea de mita, desi el ar fi actionat prin interpusi, iar controlul pe care acesta l-ar fi exercitat asupra grupului de firme Asesoft este sustinut prin zvonuri. De asemenea, imobilul care reprezinta obiectul mitei se afla in continuare in proprietatea firmei.
"Inalta Curte constata ca lipseste situatia premisa a infractiunii de dare de mita, in sensul ca finantarea nerambursabila a asociatiilor sportive nu intra, nici macar partial, in sfera atributiilor de serviciu ale primarului municipiului... (Ploiesti, n.r.), respectiv ale inculpatului B. (...) Desi analiza temeiniciei acuzatiilor apare ca inutila fata de motivele mai susmentionate, argumentele expuse fiind suficiente pentru a dispune achitarea inculpatului G., avand in vedere continutul actului de sesizare, legatura acuzatiei de dare de mita cu alte infractiuni retinute in sarcina inculpatului, dar si materialul probator administrat in cauza, se impune evidentierea si a altor aspecte care conduc la constatarea lipsei de temeinicie a acuzatiei de dare de mita.
Inalta Curte constata, pe de o parte, ca activitatea de finantare a asociatiilor sportive la nivelul Clubului Sportiv Municipal nu intra in sfera atributiilor de serviciu ale functionarului ce se pretinde a fi fost mituit, respectiv inculpatul B., iar pe de alta parte, ca probele sunt insuficiente pentru a contura concluzia ca inculpatul G. a fost cel care a oferit imobilul inculpatului B. si, cu atat mai putin ca aceasta oferta a fost facuta pentru finantarea nerambursabila a Asociatiei A., fapt ce impune achitarea acestuia pentru infractiunea de dare de mita", mai motiveaza judecatorii.
De asemenea, privind acuzatiile de instigare la abuz in serviciu care i se aduc lui Sebastian Ghita, precum si cele de abuz in serviciu care i se atribuie lui Iulian Badescu, instanta sustine ca cel din urma, in calitate de primar al Ploiestiului, nu avea atributii privind aprobarea bugetului privind programul "Promovarea sportului de performanta", organizat de Clubul Sportiv Municipal si dispune achitarea sa.
"In ceea ce il priveste pe inculpatul G., instanta retine ca instigarea este o forma a participatiei penale ce consta in determinarea, cu intentie (directa sau indirecta), a unei alte persoane sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala si, pentru a fi pedepsibila, trebuie sa fie urmata de efectuarea de catre cel instigat cel putin a unei tentative pedepsibile.
Or, Inalta Curte a constatat ca inculpatul B. nu a fost cel care a acordat finantarea nerambursabila Asociatiei Sportive A. si, prin urmare, nu a savarsit infractiunea de abuz in serviciu avand drept consecinta obtinerea pentru altul a unui folos necuvenit, context in care nu sunt indeplinite nici conditiile tragerii la raspundere penala a inculpatului G.. Or, in cauza, declaratiile martorilor cu identitate protejata sunt singurele probe din care reiese ca inculpatul G. i-ar fi cerut inculpatului B. sa sponsorizeze anual Asociatia Sportive A. si nu pot fi coroborate cu alte mijloace de proba. Fata de aceste aspecte, Inalta Curte constata ca probele sunt insuficiente pentru a contura, dincolo de orice dubiu rezonabil, concluzia ca inculpatul G. a comis fapta descrisa in actul de sesizare,
motiv pentru care va dispune achitarea acestuia pentru infractiunea de instigare la abuz in serviciu", mai precizeaza judecatorii.
Instanta a mai motivat ca modul in care au fost formulate acuzatiile de spalare de bani retinute la adresa fostului deputat Sebastian Ghita este atipic si nu corespund tiparului de incriminare a acestei infractiuni.
"Inalta Curte constata ca nu este indicata, cunoscuta sau dovedita provenienta ilicita a imobilului ce face obiectul promisiunii de vanzare cumparare a imobilului (teren+constructie) situat in municipiul.... nr. 160, autentificat de BNP Cosma Andreea si, pe cale de consecinta, infractiunea predicat din care provine acesta, ceea ce conduce la constatarea inexistentei situatiei premisa a infractiunii de spalare a banilor", motiveaza magistratii.
Referitor la infractiunea de luare de mita de care a fost acuzat fostul primar al municipiului Ploiesti, Iulian Badescu, in documentul mentionat este prevazut faptul ca probleme impotriva sa sunt insuficiente: "Inalta Curte constata ca situatia de fapt retinuta de procuror este doar partial confirmata de probele administrate in cauza, in sensul ca nu se poate retine ca inculpatul B. a pretins imobilul si ca, ulterior, a primit imobilul respectiv de la inculpatul G. si ca a acordat o finantare nerambursabila suplimentara, de la bugetul local, Asociatiei A..... in cadrul selectiei de proiecte privind programul "Promovarea Sportului de performanta". (...)
Prin urmare, se constata ca, pe de o parte, activitatea de finantare a asociatiilor sportive la nivelul Clubului Sportiv Municipal nu intra in sfera atributiilor de serviciu ale inculpatului B., iar pe de alta parte, probele sunt insuficiente pentru a contura concluzia ca inculpatul B. a pretins si a primit imobilul pentru finantarea nerambursabila a Asociatiei A., fapt ce impune achitarea acestuia pentru infractiunea de luare de mita".
Procurorii au sustinut ca Sebastian Ghita i-ar fi dat mita un imobil fostului primar al Ploiestiului, Iulian Badescu, pentru ca acesta din urma sa finanteze o asociatie sportiva sustinuta de Ghita, pentru a disimula provenienta casei cei doi semnand un contract fictiv.
Anchetatorii care au instrumentat dosarul in care fostul deputat Sebastian Ghita a fost trimis in judecata pentru dare de mita, spalare de bani si instigare la abuz in serviciu au stabilit, pe parcursul cercetarilor, ca acesta, aflat la primul mandat, a cesionat partile sociale pe care le detinea ca actionar majoritar la SC Asesoft International SA unei companii de tip offshore din Cipru, companie detinuta in totalitate de el.
"Conform informarii transmise de Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, firmele din grupul Asesoft au fost infiintate de Ghita Sebastian Aurelian si s-au remarcat prin capacitatea de a obtine contracte banoase cu statul, in domeniul IT. (...) Pana la data de 14 februarie 2011, S.C. Asesoft International SA l-a avut ca actionar majoritar pe Ghita Sebastian Aurelian, pentru ca, dupa aceasta data, sa-si cesioneze partile sociale catre Minasee Holdings LTD Cipru, companie de tip offshore detinuta 100% de Ghita Sebastian Aurelian", potrivit rechizitoriului intocmit de DNA.
Potrivit sursei citate, dupa ce a fost ales deputat, Ghita a renuntat la companiile pe care le-a infiintat si condus inainte de a fi parlamentar, insa a continuat sa controleze activitatea acestor firme prin rude si apropiati.
Totodata, procurorii DNA au stabilit ca intre firmele infiintate de Ghita s-au produs transferuri de fonduri "semnificative din punctul de vedere al cuantumului sumelor", despre care anchetatorii spun ca "nu par sa aiba un scop economic real".
"In perioada 2013-2014, au fost identificate transferuri de fonduri bidirectionale, insemnate ca volum si frecventa, intre entitatile membre ale grupului, in componenta carora sunt incluse fonduri provenite de la trezorerie, incasate de S.C. Asesoft International SA din contracte incheiate cu statul (de la buget sau din fonduri europene), dintre acestea facand parte si S.C. Asesoft Technologies SRL si S.C. Sunsmart Integrare IT SRL. Operatiunile nu par sa aiba un scop economic real, avand in vedere ca sumele nu au fost folosite in realitate decat pentru a fi transferate succesiv in conturile mai multor persoane fizice si juridice dintre cele mentionate", se arata in rechizitoriu.
Procurorii spun, de asemenea, ca "sume impresionante de bani tranziteaza conturile societatilor mai sus mentionate (care fac parte din grupul Asesoft - n.r.), iar circuitele descrise nu sugereaza o activitate comerciala rezonabila, specifica unei piete, ci doar circuite << suveica >> care - aparent - nu par a indica vreo activitate economica".
DIN ACEEASI CATEGORIE...
ULTIMA ORA
-
Nicușor Dan e-n corzi: Diana Șoșoacă este candidat la Primăria Capitalei - a stabilit Biroul Electoral!
Biroul Electoral de Circumscripție nr. 42 - Municipiul București a hotărât în ultima zi să admită candidatura senatoarei Diana Șoșoacă la funcția de primar general al Capitalei, după ce inițial i-au respins dosarul din cauza numărului prea mic de semnături valide.
-
Europa plănuiește o nouă „umbrelă nucleară" cu 300 de rachete franceze răspândite pe continent pentru a se apăra de Rusia
Europa s-ar putea pregăti să creeze o umbrelă de protecție nucleară, formată din 300 de rachete balistice franceze, pentru a se apăra de Rusia, scrie The Sun.
-
A apărut oficial postul lui Iohannis: Viitoarea Comisie Europeană va avea un comisar pentru Apărare la un "mini-NATO"!
Dacă va rămâne preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marţi, 30 aprilie, la Praga că, viitoarea Comisie Europeană va avea şi un comisar pentru apărare. Și asta dată fiind importanţa acestui sector în contextul războiului provocat de invazia rusă în Ucraina.
-
NATO se pregătește de invazia Rusiei: are loc cel mai mare exercițiu militar de aproape 40 de ani, cu 90.000 de oameni
România participă cu 2.300 de militari şi 220 de mijloace tehnice la un exerciţiu multinaţional organizat, în luna mai, de Comandamentul Forţelor Terestre ale SUA în Europa şi Africa. SWIFT RESPONSE 24 presupune recuperarea unei baze militare ocupate, fiind una dintre cele mai mari operaţiuni de desant aerian din Europa de după Al Doilea Război Mondial.
-
Situație tot mai gravă în Europa: cele mai mari state au probleme și nu se încadrează în ținta de deficit bugetar. România e printre ele
11 state UE, inclusiv Franța și Italia, vor fi mustrate de Comisia Europeană (CE) din cauza cheltuielilor publice excesive, odată ce noile reguli fiscale vor intra în vigoare anul acesta. Inclusiv România are probleme cu respectarea țintei de deficit și este posibil ca țara noastră să ceară derogare pentru a depăși 3% deficit.
-
Povestea bărbatului care a câștigat 1,3 miliarde de dolari la loto, dar are o formă gravă de cancer
Câștigătorul american al unui premiu de 1,3 miliarde de dolari la loterie are cancer. Bărbatul de 46 de ani este bolnav de opt ani. El a anunțat că va folosi banii pentru a căuta „un medic bun".
-
Suveica mafiei din agricultură: importăm porumb din Ungaria, mere din Polonia şi conserve de roşii din Turcia și dam totul la export
Mafia din Agricultura, patronata de baronii locali din sudul tarii, sufoca dezvoltarea tarii in domeniu si participa la "lovituri de bursă" pentru a se imbogatii masiv. Astfel s-a ajuns ca in timpul ministrului Florin Barbu sa avem cea mai mare balanta negativa import/export. Tinta sunt subventiile si speculatiile la bursa marfurilor.
-
Liberation (Franța) analizează alegerile din România: S-a putea amplifica masiv curentul nationalism-suveranismului
În multe privințe, alegerile europene din 2024 din România reflectă ceea ce s-a întâmplat la ultimele alegeri legislative, acum patru ani. Dar există unele diferențe în ceea ce privește actorii politici, în special pentru cei care contestă status quo-ul.
-
Cum și-a procurat Damien Hirst rechinul care a speriat de moarte generații întregi
Artistul Damien Hirst a pus un rechin într-un acvariu, i-a dat un titlu lung și vag filozofic - „The Physical Impossibility of Death in The Mind of Someone Living" - și și-a lansat în mod corespunzător o carieră de artist-provocator.
DIN CATEGORIE
- TOP CITITE
- TOP COMENTATE
- 1.O invenție revoluționară. Levitația a devenit posibilă
- 2.Misiune indeplinita: Anca Dragu a predat Republica Moldova la cheie pentru companiile străine care sunt deja în România
- 3.Yuval Noah Harari: "Când va veni potopul elitele vor construi o arcă și îi vor lăsa pe ceilalți să se înece!"
- 4.Suveica mafiei din agricultură: importăm porumb din Ungaria, mere din Polonia şi conserve de roşii din Turcia și dam totul la export
- 5. Poti sa pierzi tot prin Escrocheria "Mă auziți acum?" Motivul pentru care să nu răspunzi cu "Da"
- 6.Cei patru factori care au provocat criza de sănătate mintală Generației Z: iPhone, netul de mare viteză, camera frontală și viralizarea conținutului pe rețelele sociale
- 7.Sute de mii de japonezi se revoltă împotriva "Tiranicului Tratat privind pandemiile al OMS"!
- 8.Se pregătește pandemia de gripă aviara cu transmitere la om ca sa se puna in aplicare tratatul OMS
- 9.Virolog de top despre vaccinați: "Urmează un tsunami al deceselor Covid care va provoca haos economic si social. Cineva trebuie sa spuna adevarul!"
- 10.Dorel Vișan, Laura și Ciprian Mega, pe covorul roșu la Moscova! Filmul "21 de rubini" selectat de către Nikita Mihalkov pentru "Oscarul BRICS".
comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu