ONU adoptă o rezoluție „istorică" privind obligația legală a statelor de a aborda schimbările climatice. SUA, printre statele care s-au opus.

Postat la: 21.05.2026 |

ONU adoptă o rezoluție „istorică

ONU a votat cu 141 „pentru" la 8 „împotrivă" pentru adoptarea unei rezoluții care susține un aviz al Curții Internaționale de Justiție potrivit căruia statele au obligația legală de a aborda schimbările climatice. SUA, care au, istoric, cele mai mari emisii la nivel mondial, s-au opus, potrivit The Guardian.

Secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat că votul de miercuri din Adunarea Generală, în care 28 de țări s-au abținut, subliniază faptul că guvernele sunt responsabile pentru protejarea cetățenilor de „criza climatică în escaladare".

„Salut adoptarea rezoluției Adunării Generale privind avizul consultativ al CIJ asupra schimbărilor climatice. o reafirmare puternică a dreptului internațional, a justiției climatice, a științei și a responsabilității statelor de a proteja oamenii de criza climatică în escaladare", a spus Guterres într-o postare pe X.

Rezoluția, inițiată de statul insular Pacific Vanuatu, confirmă un aviz consultativ din iulie 2025 al Curții Internaționale de Justiție (CIJ), potrivit căruia statele au obligația de a reduce utilizarea combustibililor fosili și de a combate încălzirea globală.

Deși nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, avizul consultativ al Curții este deja folosit în litigii climatice din întreaga lume, iar judecătorii au început să facă referire la el în hotărârile lor legate de climă.

Totuși, acesta s-a dovedit mai greu de utilizat ca instrument diplomatic. Nu a avut impact la negocierile climatice UNFCCC de anul trecut de la Belém; Arabia Saudită a numit includerea sa în textele finale o „linie roșie, roșie".

Statele Unite s-au alăturat Arabiei Saudite, Rusiei, Israelului, Iranului, Yemenului, Liberiei și Belarusului în opoziția față de rezoluție, miercuri. Turcia, gazda summitului climatic Cop31, India și producătorii de petrol Qatar și Nigeria s-au numărat printre țările care s-au abținut.

Australia, Germania, Franța și Regatul Unit s-au numărat printre cele 141 de state care au votat în favoarea rezoluției.

Administrația Trump a retras SUA din Acordul de la Paris privind clima și din alte acorduri majore de mediu și a promovat politici pentru creșterea producției de combustibili fosili.

„Rezoluția include cerințe politice inadecvate referitoare la combustibilii fosili", a declarat adjuncta ambasadorului SUA la ONU, Tammy Bruce. Washingtonul nu vede niciun temei pentru a solicita secretarului general să raporteze asupra problemelor juridice ridicate, a adăugat aceasta.

Associated Press a relatat în februarie că administrația Trump a făcut presiuni asupra altor state pentru a convinge Vanuatu să retragă rezoluția de pe ordinea de zi.

Înainte de vot, Odo Tevi, ambasadorul Vanuatu la ONU, a declarat: „Ar trebui să fim sinceri unii cu alții în privința motivului pentru care acest lucru contează... Contează pentru că prejudiciul este real și este deja aici, de-a lungul insulelor și coastelor noastre, pentru comunitățile care se confruntă cu secetă și recolte compromise.

„Statele și popoarele care suportă cea mai grea povară sunt foarte adesea cele care au contribuit cel mai puțin la problemă", a spus el.

Ministrul schimbărilor climatice din Vanuatu, Ralph Regenvanu, a afirmat: „În contextul geopolitic actual, angajamentul susținut față de statul de drept este mai important ca niciodată", iar schimbările climatice „nu fac excepție".

„Respectarea clarificării oferite de Curte privind obligațiile existente este esențială pentru credibilitatea sistemului internațional și pentru acțiunea colectivă eficientă", a spus el.

De zeci de ani, statele din Pacific își văd teritoriile dispărând treptat.

În Tuvalu, unde altitudinea medie este de doar 2 metri deasupra nivelului mării, peste o treime din populație a solicitat o viză de migrație climatică în Australia, deși doar un număr limitat este acceptat în fiecare an. Până în 2100, se estimează că o mare parte a țării va fi sub apă la flux.

În Nauru, guvernul a început să vândă pașapoarte străinilor înstăriți - oferind acces fără viză în zeci de țări - în încercarea de a genera venituri pentru posibile eforturi de relocare.

Acordul de la Paris privind clima din 2015 a stabilit obiectivul de a limita încălzirea la 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială (mijlocul anilor 1800), ceea ce a dus la sloganul „1,5 pentru a rămâne în viață", însă acum oamenii de știință spun că până și cel mai optimist scenariu depășește acest prag simbolic.

Vishal Prasad, directorul organizației Pacific Islands Students Fighting Climate Change, care a condus campania pentru obținerea unui aviz al CIJ, a numit votul un angajament pentru „a transforma acest lucru în realitate".

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

ONU adoptă o rezoluție „istorică" privind obligația legală a statelor de a aborda schimbările climatice. SUA, printre statele care s-au opus.

Postat la: 21.05.2026 |

0

ONU a votat cu 141 „pentru" la 8 „împotrivă" pentru adoptarea unei rezoluții care susține un aviz al Curții Internaționale de Justiție potrivit căruia statele au obligația legală de a aborda schimbările climatice. SUA, care au, istoric, cele mai mari emisii la nivel mondial, s-au opus, potrivit The Guardian.

Secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat că votul de miercuri din Adunarea Generală, în care 28 de țări s-au abținut, subliniază faptul că guvernele sunt responsabile pentru protejarea cetățenilor de „criza climatică în escaladare".

„Salut adoptarea rezoluției Adunării Generale privind avizul consultativ al CIJ asupra schimbărilor climatice. o reafirmare puternică a dreptului internațional, a justiției climatice, a științei și a responsabilității statelor de a proteja oamenii de criza climatică în escaladare", a spus Guterres într-o postare pe X.

Rezoluția, inițiată de statul insular Pacific Vanuatu, confirmă un aviz consultativ din iulie 2025 al Curții Internaționale de Justiție (CIJ), potrivit căruia statele au obligația de a reduce utilizarea combustibililor fosili și de a combate încălzirea globală.

Deși nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, avizul consultativ al Curții este deja folosit în litigii climatice din întreaga lume, iar judecătorii au început să facă referire la el în hotărârile lor legate de climă.

Totuși, acesta s-a dovedit mai greu de utilizat ca instrument diplomatic. Nu a avut impact la negocierile climatice UNFCCC de anul trecut de la Belém; Arabia Saudită a numit includerea sa în textele finale o „linie roșie, roșie".

Statele Unite s-au alăturat Arabiei Saudite, Rusiei, Israelului, Iranului, Yemenului, Liberiei și Belarusului în opoziția față de rezoluție, miercuri. Turcia, gazda summitului climatic Cop31, India și producătorii de petrol Qatar și Nigeria s-au numărat printre țările care s-au abținut.

Australia, Germania, Franța și Regatul Unit s-au numărat printre cele 141 de state care au votat în favoarea rezoluției.

Administrația Trump a retras SUA din Acordul de la Paris privind clima și din alte acorduri majore de mediu și a promovat politici pentru creșterea producției de combustibili fosili.

„Rezoluția include cerințe politice inadecvate referitoare la combustibilii fosili", a declarat adjuncta ambasadorului SUA la ONU, Tammy Bruce. Washingtonul nu vede niciun temei pentru a solicita secretarului general să raporteze asupra problemelor juridice ridicate, a adăugat aceasta.

Associated Press a relatat în februarie că administrația Trump a făcut presiuni asupra altor state pentru a convinge Vanuatu să retragă rezoluția de pe ordinea de zi.

Înainte de vot, Odo Tevi, ambasadorul Vanuatu la ONU, a declarat: „Ar trebui să fim sinceri unii cu alții în privința motivului pentru care acest lucru contează... Contează pentru că prejudiciul este real și este deja aici, de-a lungul insulelor și coastelor noastre, pentru comunitățile care se confruntă cu secetă și recolte compromise.

„Statele și popoarele care suportă cea mai grea povară sunt foarte adesea cele care au contribuit cel mai puțin la problemă", a spus el.

Ministrul schimbărilor climatice din Vanuatu, Ralph Regenvanu, a afirmat: „În contextul geopolitic actual, angajamentul susținut față de statul de drept este mai important ca niciodată", iar schimbările climatice „nu fac excepție".

„Respectarea clarificării oferite de Curte privind obligațiile existente este esențială pentru credibilitatea sistemului internațional și pentru acțiunea colectivă eficientă", a spus el.

De zeci de ani, statele din Pacific își văd teritoriile dispărând treptat.

În Tuvalu, unde altitudinea medie este de doar 2 metri deasupra nivelului mării, peste o treime din populație a solicitat o viză de migrație climatică în Australia, deși doar un număr limitat este acceptat în fiecare an. Până în 2100, se estimează că o mare parte a țării va fi sub apă la flux.

În Nauru, guvernul a început să vândă pașapoarte străinilor înstăriți - oferind acces fără viză în zeci de țări - în încercarea de a genera venituri pentru posibile eforturi de relocare.

Acordul de la Paris privind clima din 2015 a stabilit obiectivul de a limita încălzirea la 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială (mijlocul anilor 1800), ceea ce a dus la sloganul „1,5 pentru a rămâne în viață", însă acum oamenii de știință spun că până și cel mai optimist scenariu depășește acest prag simbolic.

Vishal Prasad, directorul organizației Pacific Islands Students Fighting Climate Change, care a condus campania pentru obținerea unui aviz al CIJ, a numit votul un angajament pentru „a transforma acest lucru în realitate".

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE