• Tweet

Facturile la energie electrică ar putea crește începând din această toamnă, pe măsură ce furnizorii vor transmite oferte noi clienților ale căror contracte ajung la termen. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, estimează scumpiri cuprinse între 3% și 20%, în funcție de evoluția crizei energetice, de prețul importurilor și de situația gazelor din iarna 2026-2027. Creșterea nu se va aplica însă automat și în aceeași măsură tuturor consumatorilor.

Presiunea vine din mai multe direcții: energia scumpă cumpărată de furnizori în prima jumătate a anului, oprirea capacităților de producție afectate de secetă, costurile de echilibrare și perspectiva unei ierni în care Europa ar putea avea depozitele de gaze mai puțin umplute decât în anii precedenți.

De ce ar putea veni oferte mai scumpe din această toamnă

Piața energiei electrice a fost liberalizată în august 2025, iar o mare parte dintre contractele încheiate atunci au o durată de un an. Furnizorii urmează, astfel, să transmită noi oferte clienților, calculate și în funcție de costurile suportate în ultimele luni. România a avut în prima jumătate a anului 2026 una dintre cele mai scumpe piețe pentru ziua următoare din Europa, după Italia. Furnizorii care au vândut energie consumatorilor la un preț fix au fost obligați să suporte variațiile pieței, costurile de echilibrare și episoadele în care energia a fost cumpărată scump din import. Aceste costuri pot fi introduse în noile oferte, alături de o primă de risc pentru eventualitatea repetării crizei. „Costurile se recuperează anul următor din ofertele-preț", a explicat Dumitru Chisăliță.

Analiza realizată de Asociația Energia Inteligentă pentru perioada august 2026-iulie 2027 indică trei posibile evoluții. În scenariul optimist, ofertele ar putea crește cu 3-5%. Un scenariu intermediar indică un avans de 10-15%, iar în varianta pesimistă, care include prelungirea crizei și probleme cu gazele în timpul iernii, scumpirea ar putea ajunge la 15-20%. Aceste procente reprezintă estimări privind ofertele furnizorilor, nu o majorare deja decisă și nici una care va fi aplicată uniform tuturor facturilor.

Semnalul venit de pe OPCOM: energie vândută cu până la 890 de lei/MWh

Primele indicii privind prețurile pentru perioada următoare vin și din ofertele publicate pe piața administrată de OPCOM. ELCEN a oferit energie în bandă la prețuri cuprinse între 870 și 890 de lei/MWh, iar Complexul Energetic Oltenia, la aproximativ 725 de lei/MWh, potrivit datelor prezentate de publicația de specialitate E-nergia și citate de Libertatea.

La prețul energiei cumpărate de furnizor se adaugă însă costurile de profilare și echilibrare, tarifele de transport și distribuție, certificatele verzi, contribuția pentru cogenerare și TVA. Un preț angro de aproximativ 800 de lei/MWh ar putea conduce, în anumite condiții, la un preț final de 1,6-1,7 lei/kWh.

Prin comparație, oferta Hidroelectrica este în prezent în jurul valorii de 1,2 lei/kWh. Diferența nu înseamnă însă că toate facturile românilor vor crește cu peste 40%. Este o comparație între o ofertă cu preț redus și un calcul pornit de la energia produsă în centrale cu costuri mai mari.

Complexul Energetic Oltenia are o pondere limitată în consumul național, iar furnizorii cumpără energie din mai multe surse și pentru intervale diferite. Din acest motiv, Chisăliță consideră că scenariul realist de risc este o creștere de până la 20%, nu o scumpire generalizată de 40%.

Europa intră spre iarnă cu gaze mai puține și prețuri mai mari

O altă presiune vine din piața gazelor naturale. Prețul gazului pe bursa TTF, reperul european în domeniu, se menține la aproximativ 50-60 de euro/MWh, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz și al reducerii exporturilor de gaze naturale lichefiate din Qatar. Aproximativ 20% din exporturile mondiale de gaze lichefiate tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Europa a importat din Qatar aproximativ 7% din necesarul său de LNG în iarna 2025-2026, echivalentul a circa 3,5% din totalul importurilor sale de gaze, potrivit Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei - ACER.

Dacă perturbările exporturilor din Qatar continuă până la sfârșitul anului, ACER estimează că pe piața mondială ar putea apărea un deficit de aproximativ 26 de miliarde de metri cubi de LNG. Europa ar urma să concureze cu statele asiatice pentru transporturile disponibile, ceea ce poate menține prețurile ridicate.

Depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de aproximativ 59% la 9 august, sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. În Germania, cea mai mare piață europeană, gradul de umplere era de numai 48%.

Wood Mackenzie estimează că, inclusiv în scenariul favorabil în care Qatarul își reface o parte importantă a capacității până la sfârșitul lunii septembrie, depozitele europene ar putea ajunge la numai 75% la 1 noiembrie. Media ultimilor cinci ani pentru aceeași dată este de aproximativ 90%. Dacă blocajul din Ormuz se prelungește, nivelul ar putea rămâne sub 70%.

Facturile la gaze ale populației sunt protejate până în martie 2027

Tensiunile de pe piața europeană nu înseamnă că factura la gaze a fiecărui consumator casnic din România va crește automat în această iarnă. Prin OUG nr. 12/2026, statul a introdus un mecanism de protecție valabil între 1 aprilie 2026 și 31 martie 2027. Pentru clienții casnici se aplică valoarea cea mai mică dintre prețul contractual și prețul calculat potrivit formulei reglementate, fără depășirea nivelului maxim de 0,31 lei/kWh. Prin urmare, o creștere a prețului gazelor pe piața internațională nu ar trebui să fie transferată integral și imediat în facturile populației în această iarnă. Ea poate genera însă costuri mai mari pentru furnizori și pentru sistemul de sprijin.

Gazele mai scumpe pot afecta indirect și facturile la electricitate, deoarece centralele pe gaze sunt utilizate pentru acoperirea consumului atunci când producția hidro, nucleară, eoliană sau fotovoltaică nu este suficientă. Costurile mai mari se pot reflecta și în producerea energiei termice, însă efectul asupra facturilor pentru încălzire va depinde de tarifele și subvențiile stabilite de autoritățile locale.

Seceta a redus simultan producția hidro și nucleară

România intră în această perioadă cu o vulnerabilitate suplimentară. Seceta severă a redus debitele râurilor, nivelul lacurilor de acumulare și producția hidroenergetică.

Nivelul extrem de scăzut al Dunării a determinat oprirea reactoarelor de la centrala nucleară de la Cernavodă. Cele două unități, fiecare cu o putere de aproximativ 706 MW, asigură în condiții normale aproape o cincime din producția de electricitate a țării.

Autoritățile au declarat stare de urgență energetică pe parcursul lunii august și au repornit o capacitate de 330 MW pe lignit. Sistemul se bazează, de asemenea, pe energia eoliană, pe producția hidro disponibilă și pe importuri, România având o capacitate transfrontalieră de aproximativ 4.000 MW. O parte dintre aceste probleme sunt temporare. Riscul pentru facturi crește însă dacă seceta continuă, dacă producția internă rămâne redusă și dacă importurile trebuie cumpărate la prețuri ridicate în orele de consum maxim.

Stocarea este necesară, dar nu poate rezolva singură problemele sistemului

Dezvoltarea capacităților de stocare poate reduce diferențele dintre orele în care România produce multă energie regenerabilă și cele în care consumul depășește producția. Bateriile pot prelua surplusul din timpul zilei și îl pot livra seara, când producția fotovoltaică dispare, iar consumul rămâne ridicat.

Dumitru Chisăliță avertizează însă că România nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe baterii, ci să dezvolte simultan mai multe tipuri de stocare, capacități de producție controlabilă și rețele capabile să gestioneze variațiile rapide. Afirmațiile privind costul unui sistem bazat exclusiv pe regenerabile și baterii depind de tehnologiile, durata de stocare și ipotezele folosite în calcul. Cert este că un sistem energetic sigur are nevoie de un mix: producție nucleară, hidroenergie, regenerabile, capacități flexibile și soluții diferite de stocare.

Pentru consumatori, semnalul imediat este apropierea perioadei în care furnizorii vor trimite noile oferte. O eventuală majorare a facturii va depinde de furnizor, de prețul contractual actual și de evoluția crizei în lunile următoare. Ofertele pot fi verificate și comparate în platforma oficială pusă la dispoziție de ANRE.