• Tweet

Victor Ciutacu și România TV au fost obligați de Tribunalul București să plătească, în solidar, daune morale de un milion de lei Asociației Dăruiește Viață și cofondatoarelor Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu, într-un proces privind o serie de emisiuni și afirmații difuzate în 2023 despre activitatea ONG-ului și modul în care au fost folosiți banii proveniți din donații și sponsorizări.

Sentința civilă nr. 605 din 30 aprilie 2026 nu este definitivă, iar Victor Ciutacu a anunțat că va formula apel. Într-o reacție publicată vineri, jurnalistul contestă atât concluziile instanței, cât și modul în care a fost analizată conduita sa individuală în raport cu afirmațiile făcute de invitații emisiunilor.

„Nu mai sunt nici furios, nici indignat, nici nimic. Înmărmurit, ăsta ar fi, poate, cuvântul potrivit", a scris Victor Ciutacu.

Daune morale de 3,1 milioane de lei, stabilite de Tribunalul București

Procesul a fost deschis de Asociația Dăruiește Viață, Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu împotriva jurnaliștilor Victor Ciutacu, Janos Korpos, Liviu Alexa și Iosefina Pascal, precum și a societății SC RTV HD SRL, care operează postul România TV.

Tribunalul București a admis acțiunile reclamantelor și a stabilit daune morale care însumează 3,1 milioane de lei.

Victor Ciutacu și SC RTV HD SRL au fost obligați, în solidar, la plata a 500.000 de lei către Asociația Dăruiește Viață, 250.000 de lei către Oana Gheorghiu și 250.000 de lei către Carmen Uscatu.

Aceleași sume au fost stabilite în cazul lui Janos Korpos, în solidar cu SC RTV HD SRL.

Liviu Alexa a fost obligat la plata a 500.000 de lei către asociație și a câte 250.000 de lei către cele două cofondatoare.

În cazul Iosefinei Pascal, instanța a stabilit daune de 50.000 de lei pentru Dăruiește Viață și câte 25.000 de lei pentru Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu.

În total, despăgubirile acordate celor trei reclamante se ridică la 3,1 milioane de lei. Sentința și distribuția sumelor sunt redate în documentul publicat odată cu materialul privind dosarul.

De la ce a pornit procesul dintre Dăruiește Viață și jurnaliștii România TV

Dosarul privește dezbateri și informații prezentate în emisiuni difuzate de România TV în anul 2023, referitoare la activitatea Asociației Dăruiește Viață și la modul în care au fost cheltuite fondurile strânse din donații și sponsorizări.

Potrivit motivării redate în sentință, Oana Gheorghiu, Carmen Uscatu și asociația au susținut că au fost ținta unei „campanii de denigrare, premeditată și susținută", prin care ar fi fost urmărită compromiterea activității lor.

Reclamantele au acuzat transmiterea unor informații pe care le-au calificat drept mincinoase și au susținut că, prin repetarea unor acuzații grave, le-au fost afectate onoarea, demnitatea, reputația și imaginea.

În fața instanței, acestea au arătat că emisiunile ar fi indus publicului ideea implicării lor în activități ilicite, inclusiv de natură penală.

„Reclamantele au susținut că, în cadrul emisiunilor difuzate pe postul de televiziune România TV, au fost supuse unui veritabil linșaj mediatic, prin abordarea speculativă și tendențioasă a unor aspecte sensibile", se arată în prezentarea susținerilor din dosar.

Potrivit aceleiași motivări, reclamantele au susținut că informațiile de impact au fost prezentate în mod repetat, fără o verificare prealabilă suficientă și fără ca poziția lor să fie solicitată.

Acestea sunt susținerile reclamantelor reținute și analizate de instanță, nu constatări penale privind activitatea jurnaliștilor.

Ce a reținut instanța despre emisiunile și acuzațiile difuzate

Tribunalul București a apreciat că, în cauză, a existat o faptă ilicită prin prezentarea publică a unor informații sensibile și a unor acuzații grave fără prezentarea unor dovezi și fără solicitarea punctului de vedere al celor vizate.

„Drept urmare, instanța reține că pârâții au săvârșit o faptă ilicită, constând în furnizarea unor informații sensibile în spațiul public, aducând acuzații grave reclamantelor, fără să fie prezentate dovezi și fără să le fie solicitat punctul de vedere", se arată în sentință, potrivit documentului publicat.

Instanța a mai apreciat că afirmațiile au fost transmise pe un „ton grav", într-o manieră „afirmativă, acuzatoare și lipsită de rezervă", de natură să creeze publicului percepția că informațiile prezentate erau certe și verificate.

Judecătorul a analizat și distincția dintre libertatea de exprimare și protejarea reputației, concluzionând că limitele criticii admisibile ar fi fost depășite în contextul acuzațiilor formulate la adresa ONG-ului și a celor două cofondatoare.

În cazul lui Victor Ciutacu, instanța a consemnat că acesta „pare că a alimentat, validat și amplificat acuzațiile făcute la adresa reclamantelor de invitații din platou".

Tocmai această formulare este una dintre principalele critici formulate ulterior de jurnalist și de publicația Lumea Justiției, care susțin că instanța nu ar fi individualizat suficient afirmațiile și conduita fiecărui pârât. Aceasta reprezintă însă poziția criticilor sentinței, în timp ce Tribunalul a reținut existența faptei ilicite și a prejudiciului. Motivarea publicată redă atât concluzia instanței privind acuzațiile grave fără dovezi, cât și formularea referitoare la rolul lui Ciutacu.

Instanța: Reputația și imaginea reclamantelor au fost afectate

În privința prejudiciului, Tribunalul București a avut în vedere inclusiv depozițiile martorilor audiați în proces.

Potrivit motivării, martorii au relatat despre o stare de anxietate crescută și stres prelungit în cazul celor două cofondatoare, precum și despre presiunea socială resimțită în urma acuzațiilor publice.

Instanța a reținut că Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu ar fi fost privite cu suspiciune de unele persoane și că o parte dintre donatorii și sponsorii asociației s-ar fi retras.

„Reclamantele au făcut dovada existenței unui prejudiciu moral ca urmare a lezării onoarei, demnității, imaginii și reputației", a concluzionat instanța.

În motivare apare și formularea potrivit căreia „în realitate, prejudiciul a vizat întreaga societate", în contextul încrederii publice de care se bucura Asociația Dăruiește Viață și al impactului public al acuzațiilor.

Pentru Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu, instanța a apreciat că suma de 250.000 de lei pentru fiecare reprezintă „justa cuantificare a prejudiciului moral încercat".

În cazul Asociației Dăruiește Viață, Tribunalul a considerat justificată acordarea sumei de 500.000 de lei.

Instanța a avut în vedere notorietatea reclamantelor, amploarea publicului la care au ajuns afirmațiile și efectele asupra reputației și relației cu donatorii și sponsorii.

Victor Ciutacu contestă sentința: „Mă așteptam să citesc o demonstrație savantă a gravei culpe"

La scurt timp după publicarea informațiilor despre sentință, Victor Ciutacu a reacționat public și a anunțat că va ataca hotărârea.

„Nu mai sunt nici furios, nici indignat, nici nimic. Înmărmurit, ăsta ar fi, poate, cuvântul potrivit. Mă așteptam, în naivitatea mea proastă, să citesc o demonstrație savantă a gravei culpe de care m-aș face vinovat", a scris jurnalistul.

Ciutacu susține că motivarea nu ar arăta concret „ce am făcut" și „cum am prejudiciat ONG-ul și pe fondatoarele sale".

El contestă și ideea unei răspunderi comune pentru conduita tuturor participanților la emisiuni.

„Am aflat, însă, că, la cei 30 de ani de experiență în presă ai mei, trebuia să-mi cenzurez în direct invitații. Adică să-i închid gura în direct lui Liviu Alexa", a afirmat Ciutacu.

Jurnalistul face o distincție între rolurile celor implicați în emisiunile analizate de instanță.

„Alexa a dezvăluit, eu am preluat și l-am invitat în direct, Pascal a comentat, iar Korpos a citit un cap video și doar s-a mirat relativ zgomotos", a susținut acesta.

Ciutacu critică faptul că, în opinia sa, instanța nu ar fi analizat separat conduita fiecărui pârât.

„Și că suntem, toți, eu, Korpos, Alexa și Pascal, vinovați în egală măsură, ca la procesele colective, deși fiecare în parte suntem oameni diferiți și ne comportăm diferit", a scris jurnalistul.

Ciutacu spune că rapoartele financiare ale Dăruiește Viață se aflau la dosar

Victor Ciutacu mai susține că materialele pe care s-au bazat informațiile prezentate în emisiuni ar fi inclus documente financiare publicate chiar de Asociația Dăruiește Viață.

„Pe care o avea la dosar și unde putea vedea, dacă și-ar fi dorit, hectare de facsimile din rapoartele financiare ale Asociației Dăruiește Viață, auditate de KPMG", a afirmat jurnalistul.

Potrivit lui Ciutacu, documentele respective erau publicate pe site-ul ONG-ului și ar fi fost folosite de Liviu Alexa în documentarea investigației sale.

Jurnalistul afirmă că nu are cunoștință ca aceste documente să fi fost declarate false.

Aceasta este poziția lui Victor Ciutacu. Din considerentele sentinței redate public rezultă însă că Tribunalul a apreciat că problema nu a fost simpla existență a unor documente financiare, ci modul în care acuzațiile grave au fost formulate și prezentate publicului, fără ca instanța să considere dovedit suportul lor probator.

Disputa privind dreptul la replică

Victor Ciutacu contestă și concluzia referitoare la lipsa punctului de vedere al celor vizate.

„Eu și România TV suntem caracterizați drept rău-voitori și lipsiți de deontologie fiindcă nu am fi difuzat dreptul la replică primit. Pe care l-am difuzat de 4 (PATRU) ori!", a scris jurnalistul.

Afirmația intră în contradicție cu concluzia reținută de Tribunal, potrivit căreia acuzațiile grave au fost prezentate fără solicitarea punctului de vedere al reclamantelor.

Ciutacu nu indică, în postarea sa, datele exacte ale celor patru difuzări, însă susține explicit că dreptul la replică al Asociației Dăruiește Viață a fost prezentat de patru ori.

Este unul dintre aspectele pe care jurnalistul anunță că le va invoca în apel.

„Eu fac, evident, apel. La fel, postul pentru care lucrez"

Victor Ciutacu a confirmat că va contesta sentința Tribunalului București.

„Eu fac, evident, apel. La fel, postul pentru care lucrez și, sunt convins, ceilalți condamnați. Altă soluție n-am", a transmis jurnalistul.

El a criticat, în termeni duri, și tonul motivării, precum și aprecierea instanței cu privire la Asociația Dăruiește Viață și fondatoarele sale.

Ciutacu a făcut inclusiv o comparație cu preferințele personale ale unui magistrat, afirmând că instanța nu îi poate obliga pe ceilalți „să gândească toți la fel".

Sentința civilă nr. 605 din 30 aprilie 2026 este supusă căii de atac a apelului. Până la soluționarea definitivă a dosarului, concluziile Tribunalului București reprezintă soluția primei instanțe, contestată de Victor Ciutacu și de ceilalți pârâți.