• Tweet

​Coronavirusurile fac parte dintre "virusurile guturaiului", iar fiecare dintre noi a avut, de-a lungul vieții, "cel puțin o infecție cu coronavirus" - o formă mai veche și mai ușoară, a explicat, într-un interviu acordat HotNews.ro, Cătălin Apostolescu, medic specialist în boli infecțioase și purtătorul de cuvânt al Institutului Matei Balș.

De altfel, chiar și în cazul noului tip de coronavirus, care este "o idee mai agresiv", scenariul cel mai frecvent este cel în care infecția cu virusul "se instalează ca o răceală și trece ca o răceală - cam 95% din cazuri", confirmă și medicul Adrian Marinescu, și el specialist în boli infecțioase la Institutul Balș, cel mai mare spital de boli infecțioase din România.

Info pe scurt:

99,9% dintre îmbolnăvirile cu vechile tipuri de coronavirus erau ușoare.

Noul tip de coronavirus este "o idee mai agresiv" - 95% sunt cazuri ușoare, iar restul de 5% sunt cazuri severe și chiar mortale, explică medicul Cătălin Apostolescu.

Noul tip de coronavirus, care este atât de temut, se instalează și trece "ca o răceală", acesta fiind cel mai frecvent scenariu, afirmă medicul Adrian Marinescu.

Spitalele din România folosesc cele mai sigure teste. Spitalele din România folosesc în acest moment cea mai sigură și mai modernă tehnică de testare pentru depistarea infecțiilor cu noul coronavirus, dau asigurări medicii Cătălin Apostolescu și Adrian Marinescu.

Știrile potrivit cărora există teste rapide sunt "o gogoașă". Metoda de testare (PCR) folosită de România durează câteva ore dar este sigură, în timp ce în cazul testelor rapide, care dau rezultatele în 5 minute, precizia este foarte mică, spun cei doi medici.

De câte ori este testat un pacient cu coronavirus? Nimeni nu scapă fără 3 testări.

Cele mai multe cazuri grave apar la persoanele în vârstă, care au și alte afecțiuni, însă există și excepții, spun cei doi medici. Cel mai celebru caz este al medicului chinez de 32 de ani care "a dat primul alarma" în legătură cu virusul și care a murit.

Scenariul cel mai frecvent: Infecția cu noul coronavirus se instalează și trece ca o răceală

În cazul vechilor tipuri de coronavirus, pe care fiecare le-a avut "măcar o dată în viață", 99,9% dintre îmbolnăviri erau ușoare. Noul tip de coronavirus este "o idee mai agresiv, în sensul că vreo 95% sunt cazuri ușoare, iar restul de 5% sunt cazuri severe și chiar mortale", declară medicul Cătălin Apostolescu, purtătorul de cuvânt al Institutului Matei Balș, pentru HotNews.ro.

Scenariul cel mai frecvent este acela în care infecția cu virusul "se instalează ca o răceală și trece ca o răceală - aici vorbim de formele ușoare și medii, cam 95% din cazuri", confirmă și medicul Adrian Marinescu, specialist în boli infecțioase la Institutul Matei Balș.

"95% sunt forme asimptomatice, ușoare sau medii. Dacă vorbim despre formele severe, ele sunt cu instalare rapidă, care este și fulminantă, în sensul că apare o afectare pulmonară, o pneumonie severă care se complică cu complicații respiratorii, cu insuficiență respiratorie severă, apare afectarea renală și, în final, vorbim de o degringoladă la nivelul organismului - practic, este vorba despre o afectare multi-organe. Asta se întâmplă în formele severe și, din păcate, duce la deces", explică medicul Adrian Marinescu.

De altfel, Cătălin Apostolescu spune că faptul că sunt foarte multe forme ușoare le pune și probleme medicilor: "Faptul că sunt foarte multe forme ușoare ne pune nouă, medicilor, o foarte mare problemă de diagnostic în a deosebi ce este noul coronavirus de ce este un guturai banal, o gripă, o rinită sau o sinuzită. Cel puțin la formele care sunt ușoare, simptomatologia este foarte nespecifică: poate fi confundată foarte ușor infecția cu coronavirus cu alte infecții mai mult decât banale."

Cele mai multe cazuri grave apar la persoanele în vârstă, care au și alte afecțiuni, potrivit medicului Adrian Marinescu: "Cu siguranță persoane în vârstă, peste 70 de ani, în primul rând, și cei care au și afecțiuni preexistente. De obicei, persoana în vârstă are mai degrabă afecțiuni preexistente - afecțiuni respiratorii, pulmonare, cardiace, hepatice și așa mai departe."

Medicul Cătălin Apostolescu atrage însă atenția că acest lucru nu reprezintă o regulă și că au existat inclusiv cazuri în care infecția cu virusul a provocat forme grave de îmbolnăvire la tineri, cel mai celebru caz fiind cel al medicului chinez de 32 de ani care "a dat primul alarma" în legătură cu virusul și care a murit: "Este adevărat că marea majoritate a cazurilor grave au apărut la persoane în vârstă, care au și alte afecțiuni, dar au fost cazuri în China, precum cazul acelui medic care a dat primul alarma, care avea 32 de ani. Și care a murit. Și la tineri pot să apară, este adevărat că frecvența este mai mică decât la bătrâni, dar și la tineri pot să apară și să fie o formă agresivă."

Spitalele românești folosesc, în acest moment, cea mai sigură și mai modernă tehnică de testare pentru depistarea infecțiilor cu noul coronavirus, spun, la unison, cei doi medici de la Institutul Matei Balș.

"Varianta cea mai bună este testarea prin biologie moleculară genetică, prin intermediul PCR (Polymerase Chain Reaction). Este practic ca o viremie pentru hepatita B sau C. Testul PCR are o durată de 4 ore din momentul introducerii probelor în aparat. Intervalul de 4 ore este intervalul potrivit pentru a obține un rezultat concludent. Acest test, chiar dacă iese negativ, nu exclude cu totul infecția la pacienții cu risc mare", spune medicul Adrian Marinescu.

L-am întrebat pe medicul Cătălin Apostolescu cum decurge exact această testare: "Este cea mai sigură și cea mai modernă tehnică de testare, se numește, prescurtat, PCR (Polymerase chain reaction). Practic, se ia acud nucleic - că este ADN, că este ARN - de la microbul pe care vrem să îl identificăm și se polimerizează. Asta înseamnă că metoda este foarte precisă și permite inclusiv exprimarea de ordin cantitativ - adică nu îmi spune doar dacă un microb este sau nu este, îmi spune și cât este. Putem de exemplu face niște comparații - am microbul, i-am dat un tratament, am văzut că înainte de tratament avea, să zicem, un milion de microbi și după tratament a ajuns la 100. Metoda îmi permite atât identificarea calitativă, cât și cantitativă a microbului. Din anumite puncte de vedere, este un lucru extraordinar de bun."

PCR nu este un test rapid, în schimb este cel mai precis dintre cele disponibile pe piață în acest moment. Pacienții care fac testul au însă de așteptat câteva ore bune: "Ca orice lucru bun, este și migălos și foarte sensibil. Dacă nu se lucrează cu foarte mare atenție, proba poate să dea rezultate false - fie fals pozitive, fie fals negative. Și atunci, ea durează în sine 3 ore și jumătate - 4 ore. Dar se mai întâmplă un lucru: analizele astea vin grupate în niște kituri care permit lucrarea a 10-20-30 de analize în același timp. Și atunci, ele nu se lucrează decât când se completează trusa respectivă. Nu este genul de analiză adusă la laborator care se face direct. O duci la laborator și până când nu se completează trusa nu se apucă nimeni de lucru. O altă particularitate este că atunci când lucrezi o singură probă durează 3 ore și jumătate - 4 ore dar, în momentul în care băgăm multe probe în lucru, trusa completă, timpul de lucru se duce undeva la 6 ore și jumătate - 7 ore, chiar 8 ore. Și asta face ca, cel puțin la Institutul Matei Balș, în condițiile în care oamenii noștri lucrează, săracii, la foc continuu, să avem 3 tranșe pe zi - Una dimineața, la 8:30-9:00, a doua la prânz, iar a treia seara, la ora 18:00", spune Cătălin Apostolescu.

Cătălin Apostolescu dă și un exemplu concret - cât poate avea de așteptat un pacient suspect de infecție cu coronavirus: "Dacă un pacient vine la ora 20:00, proba lui nu va intra în lucru decât a doua zi, de dimineață, iar rezultatul va fi gata după alte 6 ore. Oamenii trebuie să știe că chestia asta durează și să se înarmeze cu răbdare."

În tot acest timp, pacienții testați sunt oricum izolați, dă asigurări medicul Adrian Marinescu: "Până se face testul și avem rezultatul, pacientul este izolat, indiferent că se află la București sau că așteaptă undeva în provincie și aici au ajuns probele."

În paralel cu PCR, România mai folosește și o a doua metodă de testare, "nu la fel de high class", care se numește BioFire. Cum funcționează aceasta? Adrian Marinescu spune că "Practic, prin această metodă cauți bacterii și virusuri. Și poți să îți dai seama dacă din familia respectivă e chiar noul coronavirus. Dar PCR-ul rămâne cea mai bună variantă. Noi mergem pe varianta cea mai sigură și cea mai completă - facem în același timp și PCR, și BioFire - adică ce este mai bun posibil, în așa fel încât câștigăm timp și avem și o siguranță foarte mare. BioFire durează o oră, PCR cam 4 ore. Dacă le recoltăm împreună, în 4 ore avem rezultatul final. Aceasta este durata din momentul introducerii probelor în aparat, poate dura câteva ore și până ca probele să ajungă la București, pe drum.

Dacă un pacient este testat pozitiv cu coronavirus, este foarte important ca el să fie urmărit, subliniază Adrian Marinescu: "Putem face niște testări înseriate, în așa fel încât să vedem cum funcționează lucrurile de-a lungul infecției. Dacă cineva e în carantină, la sfârșitul perioadei de 14 zile, se face o testare, iar la încă 24 de ore se mai face încă una."

Un pacient are, practic, 3 testări: una inițială, una la ieșirea din perioada de carantină (14 zile) și încă una după 24 de ore, explică medicul.

În lume există în acest moment și teste rapide pentru infecția cu coronavirus, care dau un rezultat în doar câteva minute, însă precizia lor lasă de dorit, explică medicii Adrian Marinescu și Cătălin Apostolescu.

Există și teste rapide, dar acestea nu aduc un beneficiu mare, este de părere Adrian Marinescu, din cauză că "pot să dea destul de frecvent rezultate false - fals pozitive sau fals negative. Pot să am un pacient fără simptome, căruia să îi fac un test rapid, să iasă negativ și să fiu convins că el nu are coronavirus. Ori, acest test rapid nu este atât de exact".

Cătălin Apostolescu e chiar mai direct și vorbește despre "o mare gogoașă", atunci când vine vorba despre testele rapide: "Ce a apărut acum pe piață, știrea că ar exista niște teste rapide, care dau rezultatul în 5 minute, este o mare gogoașă: testele acestea există dar precizia lor este foarte mică, pot da rezultate false, și în plus ele nu reușesc să depisteze boala decât în stadiile avansate, tardive, abia atunci când apar anticorpii."

Spitalele din România au luat decizia, "fundamentată din punct de vedere științific", să nu folosim aceste teste rapide, subliniază Cătălin Apostolescu.

În ceea ce privește evoluția virusului în țara noastră, cei doi medici își păstrează optimismul: "Ce este important, ce ne-am dori, este să nu avem focar cum avem în Italia, sunt cazuri izolate", este concluzia medicului Adrian Marinescu.