SRI, după atacul din Viena: Un avertisment că orice stat din Europa poate reprezenta o ţintă

Postat la: 03.11.2020 |

În România nivelul de alertă teroristă rămâne Albastru-Precaut, iar Serviciul Român de Informaţii cooperează permanent atât cu partenerii instituţionali interni din cadrul Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului (SNPCT), cât şi cu cei externi, informează, marţi, SRI. Cooperarea cu partenerii interni şi externi are rolul de a preveni materializarea oricăror ameninţări teroriste pe teritoriul naţional.

Potrivit SRI, atentatele teroriste comise recent în Europa, în Franţa (Paris, Nisa, Avignon) în luna octombrie şi Austria (Viena) confirmă actualitatea ameninţării teroriste la adresa Europei, chiar şi în condiţiile în care continentul se confruntă cu o criză sanitară profundă, pe un trend ascendent.

„Terorismul îşi menţine pattern-ul din ultimii ani: atentate de mică amploare, cu arme ce pot fi uşor procurate (arme albe sau de foc), organizate de persoane individuale ce au o afiliaţie ideologică jihadistă, dar nu şi legături dovedite cu organizaţii teroriste. Spre deosebire de cele mai multe dintre atentatele din ultima perioadă, cel de la Viena ne reaminteşte, chiar dacă la o scară mai mică, de atacurile din Paris (Bataclan) - 13.11.2015 şi de problema accesului teroriştilor la arme de foc, într-o Europă unde politicile naţionale în domeniul controlului armelor sunt foarte stricte", arată SRI.

Teme sensibile, precum caricaturile la adresa profetului Mahomed, s-au dovedit încă o dată declanşatorul, „trigger-ul" unei serii de atentate, dar motivaţia reală a acestora este una de factură jihadist - teroristă, având la bază ideologia jihadului global, în care Occidentul / creştinismul sunt consideraţi inamici ai lumii musulmane, mai scriu cei de la SRI.

„Cel mai adesea, atentatorii sunt persoane care nu au legături clare cu organizaţii teroriste, dar îşi exprimă adeziunea faţă de structuri care promovează şi susţin ideologia jihadistă. În cazul atentatorului de la Viena, autorităţile austriece l-au stopat pe acesta din demersul său de a se alătura jihadului condus de Daesh în Siria, condamnându-l în 2019 la închisoare pentru intenţiile sale de deplasare în scopuri teroriste", mai scriu cei de la SRI.

În general, asemenea persoane, definite în mediile de specialitate drept „lone actors", sunt foarte greu de identificat de către structurile de securitate şi intelligence, în lipsa unor legături concrete cu o organizaţie teroristă şi a indiciilor că ar putea pune la cale un atentat terorist.

„Teroriştii ştiu foarte bine să speculeze evoluţiile tehnologice pentru a-şi disemina prin Internet ideologia, a comunica prin aplicaţii criptate fără teamă că vor fi interceptaţi, a-şi procura în mediul online sau prin intermediul unor structuri de criminalitate organizată cele necesare comiterii unui atentat terorist", potrivit sursei citate.

În privinţa procesului de radicalizare, prin care persoane aparent normale, recent venite pe teritoriul european sau cetăţeni europeni de a doua sau chiar a treia generaţie, sunt transformate în potenţiali terorişti, reprezentanţii SRI spun că este unul foarte dificil de detectat şi contracarat.

„Radicalizarea este declanşată şi întreţinută printr-o propagandă sistematică, generată iniţial de Daesh sau Al Qaeda, dar rostogolită ulterior în cascadă prin mecanisme precum <like> sau <share> pe social media. Această propagandă, care a făcut iniţial apel la susţinerea jihadului prin deplasarea în regiunea Siria - Irak pentru a lupta în califatul islamic, are ca principal mesaj în zilele noastre apelul insistent la adepţii săi ca să comită atentate oriunde s-ar afla şi cu orice mijloace aflate la îndemână: autovehicule, arme albe sau de foc, incendieri etc", precizează SRI.

Într-un spaţiu european al liberei circulaţii şi libertăţilor individuale, teroriştii profită de aceste avantaje pentru a comite atentate teroriste.

„Chiar şi în condiţiile limitării libertăţii de mişcare pe fondul pandemiei Covid-19, există în continuare suficiente instrumente de comunicare şi deplasare astfel încât chiar şi ţări precum România, care nu s-au confruntat în trecutul recent cu atentate teroriste, să nu se poată considera la adăpost de asemenea riscuri. Atentatul de la Viena, comis într-o ţară central-europeană, ferită de asemenea de atentate teroriste semnificative în istoria recentă, este un avertisment că orice stat din Europa poate reprezenta o ţintă pentru terorişti", potrivit SRI.