• Tweet

„Nu sunt un hacker, sunt un simplu fermier", susține un român arestat în Zakynthos pentru o fraudă imensă împotriva SUA - agenții americani susțin că este vorba de celebrul hacker „Juliensweiss". Curtea Supremă din Grecia merge mai departe cu extrădarea sa.

Protagonistul este un român de 42 de ani care a fost arestat în Grecia sub acuzația de a fi celebrul hacker „Juliensweiss", care a jefuit fiscul american. Avocații greci ai presupusului hacker susțin că clientul lor a fost arestat în baza unui mandat fals și că nu are nicio legătură cu persoana căutată de autoritățile americane.

Giuliani Niță a fost arestat pe baza a unei notificări Interpol în Zakynthos, pe 17 iulie 2021, în timp ce se afla în vacanță cu partenera sa și mama acesteia. Pe toată durata detenției sale, presupusul hacker a ținut un jurnal în care consemnează cele mai importante momente pe care le-a trăit în închisorile grecești.

Autoritățile americane îl acuză că este un hacker periculos, care a pătruns în sistemul fiscal american, obținând un câștig ilegal de 58 de milioane de dolari, deși el susține că este doar un agricultor care a urmat doar opt ani de școală, având dificultăți recunoscute de învățare în copilărie.

Acum, autoritățile americane solicită extrădarea acestuia în SUA sub acuzația că împreună cu alte persoane necunoscute au format un grup infracțional, iar în perioada 2013-2017 au reușit să pătrundă în sistemul IRS (fiscul din SUA) și să depună declarații fiscale false pentru companii pe care le-au înființat cu date personale furate și apoi au transferat acești bani în conturile bancare ale companiilor în spatele cărora s-au ascuns Giuliani și banda lui.

Legătura lui Giuliani Niță cu acest caz o constituie faptul că i se atribuie porecla „Juliensweiss", potrivit avocaților săi greci, Andreas Reglis și Periklis Paschakis. Principalul argument din declarațiile agenților americani care au dus la emiterea mandatului de arestare, spun cei doi avocați, este că se caută un „Juliensweiss" care locuiește în România și Belgia, iar Giuliani Nița a lucrat în Belgia timp de un an în trecut cu partenera sa.

În fața instanței, presupusul hacker a prezentat peste 150 de fotografii care demonstrează unde se afla în momentul comiterii infracțiunilor. Fotografiile îl arată la ferma lui din România ocupându-se de animale.

Consiliul Curții de Apel din Patras, prin hotărârea nr. 7/2023, a emis un aviz împotriva extrădării acestuia în SUA pe motiv că nu există suficiente probe din care să rezulte indicii clare ale vinovăției sale, adică mandatul de arestare a fost emis de către SUA pe baza unui material probatoriu nesemnificativ.

În plus, Consiliul Curții de Apel a dispus ca Giuliani Niță să fie lăsat liber, după ce a apreciat că persoana căutată nu este susceptibilă de a fugi, ci s-a prezentat întotdeauna în fața autorităților judiciare și de poliție. În plus, a ordonat să se prezinte la Subdirecția pentru Siguranță din Patras de două ori pe lună. A fost admisă și cealaltă cerere a persoanei căutate, de a i se restitui documentele de călătorie, ceea ce dovedește în practică încrederea pe care judecătorii au căpătat-o în persoana respectivă, întrucât aceasta a fost mereu prezentă și nu a creat nicio problemă pe durata procedurii.

Însă în ultima zi a termenului de cinci zile prevăzut de lege pentru intentarea recursului, procurorul a făcut recurs împotriva deciziei, cu scopul de a se pronunța Curtea Supremă. În ciuda obiecțiilor avocaților săi și ale persoanei în cauză, care s-au prezentat în persoană la Curtea Supremă, Curtea Supremă, într-o procedură care a durat o oră, s-a pronunțat prin hotărârea cu nr. 1059/2023 în favoarea extrădării lui Giuliani Nița în SUA.

Aceeași instanță i-a respins și cererea ca România să fie informată cu privire la acest caz pentru a-și putea exercita drepturile pe baza jurisprudenței Petruhhin și pentru a prelua cauza, ca țară de origine a persoanei căutate.

Argumentele din spatele deciziei Curții Supreme se bazează pe posibilitatea ca infracțiunile de care este acuzat Giuliani să fi fost comise fără prezența sa fizică în SUA. Concret, se precizează că „aceste infracțiuni ar putea fi comise de persoana căutată și de cei cu care a pus totul la cale din orice loc din afara Statelor Unite, iar consecințele preconizate ale acestor fapte să fie provocate în Statele Unite prin intermediul dispozitivelor electronice pe care, la aprecierea acestei instanțe, intimatul căutat le deținea și le opera cu deosebită ușurință".

În plus, Curtea Supremă a apreciat că prin extrădarea persoanei căutate către autoritățile competente din SUA, pentru a fi judecat acolo pentru cele trei infracțiuni de conspirație împotriva SUA, nu există riscul încălcării art. 3 din Carta Europeană a Drepturilor Omului și art. 19 alin.2 din Carta Drepturilor Fundamentale, privind tortura și condițiile inumane de detenție în închisorile din SUA, și nici nu există riscul încălcării articolelor 6 și 8 din CEDO, cu privire la un proces echitabil și respectiv protecția familiei, „cum susține în mod neîntemeiat persoana căutată prin memoriile depuse de avocații săi".

La rândul lor, cei doi avocați greci ai lui Giuliani Niță susțin că se pune problema falsității sau cel puțin a nulității principalului document pe care se întemeiază extrădarea sa în SUA, și anume mandatul de arestare al autorităților americane. De aceea au depus o plângere pentru fals și uz de fals la Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Infracțiuni Patras.

Pe baza cererii de extrădare, Giuliani Niță este acuzat că este infractor cibernetic și riscă în total peste 50 de ani de închisoare. El susține însă că nu a fost niciodată în SUA, repetă că este un fermier care a făcut doar opt clase de școală și că are o fermă cu animale și pomi în România, de unde provine.

Giuliani Niță așteaptă decizia definitivă a ministrului grec al Justiției, Giorgos Floridis, care este singura persoană competentă să decidă dacă va fi extrădat sau nu, întrucât nu este obligat să țină seama de avizul pozitiv în privința extrădării dat de Curtea Supremă.