• Tweet

Economia României se confruntă cu stagflația, o combinație între stagnarea activității economice și inflația ridicată, iar situația riscă să se prelungească până în a doua jumătate a anului 2027, potrivit unei analize Frames publicate luni.

Datele arată că economia nu a mai crescut de aproximativ un an, consumul gospodăriilor s-a redus cu 2,5%, iar analiștii vorbesc despre cea mai severă contracție a consumului privat din ultimul deceniu, exceptând anul pandemiei. Investițiile rămân principalul element care susține economia.

Analiza Frames vine după publicarea noilor date privind evoluția PIB și descrie o economie prinsă între stagnarea activității, consumul în scădere și persistența presiunilor inflaționiste. Riscurile nu s-ar limita la anul 2026. Analiștii avertizează că noile scumpiri din sectorul energetic ar putea prelungi perioada de slăbiciune economică.

„Estimările privind creşterea preţurilor în zona de energie din această toamnă (curent, gaze, gigacalorie, apă) riscă să prelungească acest îngheţ economic până în al doilea semestru din 2027. Singura veste bună este că economia supravieţuieşte tuturor provocărilor, rezilienţa mediului de business fiind una remarcabilă având în vedere condiţiile de business, de la fiscalitatea impredictibilă la inflaţia ridicată, dinamica negativă a vânzărilor şi accentuarea blocajului financiar", se arată în analiza realizată de Frames.

În trimestrul al doilea din 2026, economia românească a generat un PIB de 494,4 miliarde de lei pe seria brută, cu 10,8% mai mult în termeni nominali decât în perioada similară din 2025. În termeni reali, însă, PIB-ul a scăzut cu 0,4%. Frames pune diferența dintre evoluția nominală și cea reală pe seama creșterii prețurilor.

„Diferenţa dintre cele două cifre - deflatorul PIB, care a fost de 11,2% - este definiţia tehnică a stagflaţiei. Toată creşterea aparentă a economiei este preţ. Nimic din ea nu este volum'', arată analiştii de la Frames.

În primul semestru, PIB-ul nominal a ajuns la 900,4 miliarde de lei, cu 9,4% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce economia a înregistrat în termeni reali o scădere de 0,7%.

Pe seria ajustată sezonier, contracția anuală a fost de 2% în trimestrul al doilea și de 1,6% în primul semestru.

Evoluția trimestrială indică o pierdere accentuată de viteză a economiei începând cu finalul anului trecut. Seria ajustată sezonier a PIB comparată cu trimestrul precedent indică 98,1 în trimestrul IV din 2025, 99,9 în primul trimestru din 2026 și 100 în trimestrul al doilea.

„Tradus: o cădere de 1,9% în ultimul trimestru al anului trecut, una de 0,1% la începutul acestui an şi o stagnare perfectă în trimestrul al doilea", spun analiştii Frames.

Cumulat, nivelul real al economiei se situează cu aproximativ 2% sub maximul înregistrat în trimestrul al treilea din 2025.

Frames subliniază însă că România nu se află în recesiune tehnică, deoarece trimestrul al doilea a înregistrat stagnare, nu o nouă contracție față de trimestrul precedent.

„România nu a intrat tehnic în recesiune - pentru asta ar fi fost nevoie de două trimestre consecutive de scădere trimestrială, iar trimestrul II a evitat asta la limită, prin zero. Dar nu a mai crescut de un an. Comparaţia cu anul trecut este brutală. În 2025, indicii anuali pe seria brută arătau 100,6, 102,5, 101,3 şi 98,8. În 2026: 98,5 în trimestrul I şi 98,1 în trimestrul II. Punctul de ruptură a fost trimestrul IV 2025, adică exact momentul în care pachetul de consolidare fiscală - majorarea TVA, creşterea accizelor şi eliminarea plafonării la energie - a început să producă efecte", se mai arată în analiză.

Cele mai mari contribuții negative vin din sectoarele cu o pondere importantă în economie.

Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transporturile, depozitarea, hotelurile și restaurantele reprezintă împreună 21,6% din PIB. Volumul de activitate al acestui segment s-a redus cu 3,9%, contribuind cu -0,9 puncte procentuale la evoluția PIB.

„Cea mai grea lovitură vine din blocul comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante - 21,6% din PIB, cea mai mare pondere din economie. Volumul său de activitate a scăzut cu 3,9%, ceea ce a tăiat 0,9 puncte procentuale din PIB. Este sectorul care ţine direct de consumul populaţiei şi de circulaţia mărfurilor'', spun experţii de la Frames.

Industria, care reprezintă 16% din PIB, a pierdut 2,9% din volum și a avut o contribuție negativă de 0,5 puncte procentuale.

Sectorul IT&C a scăzut cu 3,5%, tranzacțiile imobiliare cu 4,5%, iar administrația publică, învățământul și sănătatea, luate împreună, cu 1,7%.

Pe partea pozitivă, construcțiile au crescut cu 12,3% în volum și au contribuit cu 0,7 puncte procentuale la PIB, însă ponderea sectorului în economie este de 6,2%.

Activitățile de spectacole, culturale și recreative au avansat cu 11,7%, iar agricultura cu 3,5%.

Frames atrage atenția că aceste evoluții nu au fost suficiente pentru a compensa scăderile din marile sectoare ale economiei.

„Aritmetica este fără scăpare: valoarea adăugată brută totală a scăzut cu 1,0 punct procentual. Ceea ce a limitat contracţia PIB-ului la 0,7% au fost impozitele nete pe produs, care au adăugat 0,3 puncte. Cu alte cuvinte, o parte din diferenţa dintre o economie care scade cu un procent şi una care scade cu şapte zecimi vine din faptul că statul a colectat mai mult, nu din faptul că economia a produs mai mult'', arată analiza.

Unul dintre cele mai puternice semnale de deteriorare vine din consumul populației, componentă care reprezintă 61,2% din PIB.

Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor s-a redus în volum cu 2,5% în primul semestru și a avut o contribuție negativă de 1,5 puncte procentuale la evoluția PIB.

Numai în trimestrul al doilea, contribuția negativă a consumului a ajuns la 1,9 puncte procentuale.

„Este cea mai severă contracţie a consumului privat din ultimul deceniu în afara anului pandemic", atrag atenţia analiştii Frames.

În sens opus consumului, formarea brută de capital fix a crescut cu 10,9% în volum și a contribuit cu 2,4 puncte procentuale la evoluția PIB în primul semestru.

În trimestrul al doilea, contribuția investițiilor a ajuns la 4,1 puncte procentuale.

Consumul colectiv efectiv al administrațiilor publice a crescut, la rândul său, cu 6%.

Efectul pozitiv a fost însă aproape anulat de variația stocurilor, care a redus PIB-ul cu 2,2 puncte procentuale în primul semestru și cu 2 puncte în trimestrul al doilea.

Potrivit interpretării Frames, companiile își reduc stocurile în loc să le refacă, pe fondul slăbirii cererii.

Exportul net a avut o contribuție negativă de 0,1 puncte procentuale, în condițiile în care importurile au crescut cu 1,6% în volum, iar exporturile cu 1,3%.

Balanța comercială a înregistrat, potrivit analizei, un deficit de aproape 50 de miliarde de lei în numai șase luni.

Adrian Negrescu, managerul Frames, atrage atenția că reducerea inflației anuale din ultimele luni nu trebuie interpretată exclusiv ca rezultat al slăbirii presiunilor asupra prețurilor.

„Pe partea de consum, inflaţia măsurată prin indicele preţurilor de consum a atins vârful ciclului în mai, la 10,85%, a coborât la 10,42% în iunie şi a căzut abrupt la 8,2% în iulie. Scăderea nu este rezultatul răcirii cererii, ci un efect de bază: scumpirea-şoc a energiei electrice din iulie 2025 a ieşit din comparaţia an-la-an. Pe indicele armonizat, România rămâne în vârful Uniunii Europene'', spune Adrian Negrescu.

Potrivit analizei, BNR și-a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, iar revenirea în intervalul-țintă este anticipată abia pentru ultimul trimestru din 2027.

Frames consideră relevantă pentru diagnosticul de stagflație persistența inflației de bază într-o perioadă în care activitatea economică este foarte slabă.

Analiza subliniază că Guvernul are un spațiu fiscal limitat pentru stimularea economiei, în condițiile în care România trebuie să continue reducerea deficitului bugetar.

„Politica fiscală nu poate stimula. Deficitul bugetar trebuie să coboare de la 7,9% din PIB în 2025 spre 6,2% în 2026, sub procedura de deficit excesiv, iar datoria publică a depăşit deja pragul de 60% din PIB şi este proiectată la 61,6% anul acesta şi 63,4% în 2027'', afirmă Negrescu.

Acesta apreciază că execuția bugetară după primele șapte luni, cu un deficit de 2,34% din PIB, reprezintă „o performanţă remarcabilă realizată de Alexandru Nazare".

În acest tablou economic, Frames consideră că fondurile europene devin esențiale pentru menținerea investițiilor. Analiștii leagă creșterea cu 10,9% a formării brute de capital fix de absorbția fondurilor europene, în special a celor din PNRR.

Miza următorului Guvern va fi, în această perspectivă, atragerea fondurilor de coeziune încă disponibile României.

„De aceea spunem că miza principală a noului guvern va fi aceea de a atrage cei 20 de miliarde de euro pe care îi mai avem în fondurile de coeziune. Pentru intervalul 2021-2027 avem la dispoziţie 31 mld. euro din care n-am luat decât aprox. 10 mld. până acum. Dacă nu vom atrage acei bani, va dispărea principalul motor al economiei'', atrage atenţia Adrian Negrescu.

Frames este un think tank economic specializat în analize și studii de piață privind economia, cu o activitate de peste 20 de ani.