Ce leafa avea Corneliu Vadim Tudor in comunism

Postat la: 13.09.2015 | Scris de: ZIUA NEWS

Ce leafa avea Corneliu Vadim Tudor in comunism

Intr-una din cartile sale, scrise in perioada detentiei la Jilava, jurnalistul Sorin Rosca Stanescu face cateva remarci vizavi la cum o duceau ziaristii pe vremea lui Nicolae Ceausescu. De departe se remarca cele scrise despre Corneliu Vadim Tudor cu care autorul nu a fost numai coleg de presa, dar si de liceu, la Colegiul Sf Sava din Bucuresti.

"Evident, asemenea avantaje cresteau exponential in functie de statutul respectivului jurnalist ori a publicatiei la care lucra. Corneliu Vadim Tudor, de exemplu, in ultimul deceniu al regimului Ceausescu, ne-a relatat ca a reusit sa castige lunar, pe langa salariul de la Agerpres, care era dublu in raport cu cel al unui redactor din presa studenteasca, si pe langa sumele consistente sub forma de colaborare, obtinute de la revista 'Saptamana' si cate 10.000 de lei, in medie - de peste patru ori mai mult decat un salariu mediu la acea data - din 'omagiale'. Ce erau aceste 'omagiale'? Texte dedicate sarbatoririi, in diferite ocazii, a conducatorului statului, Nicolae Ceausescu care, adesea, erau incluse in voluminoase lucrari omagiale si, uneori, erau destinate desfasurarii unor festivitati sau a unor evenimente traditionale, gen 'Plugusor cu dedicatie'.

Una peste alta, Corneliu Vadim Tudor incasa, conform propriilor confesiuni, cam de sapte ori mai multi bani lunar in comparatie cu un ziarist din presa locala. In plus, in calitatea sa de jurnalist era deseori prezent in delegatiile organizate cu prilejul vizitelor in strainatate ale conducatorului statului. Perioade in care incasa si o substantiala diurna, in valuta. Avea si posibilitatea de a se deplasa, erijandu-se in ziarist sportiv, la cele mai multe meciuri din strainatate ale cluburilor sau nationalei de fotbal. Conform propriilor marturisiri, toate aceste delegatii ii creau posibilitatea efectuarii unui infloritor comert cu aparate video, cu casete, cu alte bunuri extrem de bine comercializate in epoca.", scrie Sorin Rosca Stanescu in cartea "Un sfert de secol de presa postcomunista".

Intr-un alt capitol, Rosca Stanescu povesteste: "Corneliu Vadim Tudor a fost recrutat in presa imediat dupa ce a terminat Facultatea de Sociologie a Universitatii din Bucuresti, in anul 1971, fiind integrat de Octavian Paler in redactia 'Romaniei Libere'. Acolo, Corneliu Vadim Tudor a venit cu o idee a unei rubrici care a avut mare succes, continand un dialog fulger, zilnic, pe teme dintre cele mai diverse, pe care el le organiza cu cate un cititor. In presa cenusie a acelor ani, evident, cu asemenea initiativa, a iesit in evidenta.

Fiind in acelasi timp pasionat de fotbal, cum-necum, Corneliu Vadim Tudor reusise ca, prin intermediul acestui indragit sport, sa-si faca fel de fel de relatii in interiorul nomenclaturii. Pe care dorea sa le faca cunoscute, fie si in mod exagerat, celorlalti colegi, pentru a castiga un prestigiu in fata acestora. Si chiar o autoritate in raport cu conducerea ziarului. Si atunci, i-a venit o idee nastrusnica. De pe linia telefonica interna solicita ton de oras, apoi suna la cabinetul redactorului-sef, isi schimba vocea, se recomanda drept unul dintre fruntasii Partidului Comunist si ii cerea, pe un ton imperios, secretarei lui Octavian Paler sa-i faca urgent legatura telefonica cu prietenul sau Corneliu Vadim Tudor.

Cum linia interna era ocupata, secretara alerga pe culoare pana la biroul lui Vadim, ajungea acolo gafaind si il ruga frumos sa vina la cabinetul lui Octavian Paler pentru a conversa cu distinsul nomenclaturist. Corneliu Vadim Tudor venea agale si apoi discuta, pe un ton amical, cu el insusi. O vreme a facut 'impresie'. Pana cand, intr-o zi, lumea s-a prins. In conditii normale, intr-o societate extrem de 'ortodoxa', ar fi iesit un scandal monstru. Dar Octavian Paler avea umor. A trecut usor peste asta.

Nu la fel s-a intamplat in ceea ce priveste o alta isprava a aceluiasi Corneliu Vadim Tudor. Lacom de bani, pe care ii putea castiga suplimentar colaborand la revista 'Magazin', apartinand tot 'Romaniei Libere', el a plagiat un articol din revista editata de Ambasada Germaniei. Ambasada s-a sesizat. A iesit scandal. Evident, Octavian Paler s-a suparat si a decis sa-l sanctioneze. Dar Corneliu Vadim Tudor l-a amenintat. Cu cine? Cu 'Cabinetul 2'. Cu Elena Ceausescu.

Octavian Paler, in loc sa se sperie, in ciuda faptului ca tinea la Corneliu Vadim Tudor, a decis desfacerea contractului sau de munca. Dar cu o viteza uluitoare, Corneliu Vadim Tudor a primit un spectaculos transfer. Unde credeti? La 'Agerpres'. Si nu oriunde, ci chiar in echipa de reporter special, de mare incredere, care il insotea pe Ceausescu in vizitele sale. Asadar, de asta data, Vadim nu blufase. Si, totusi, Octavian Paler nu s-a suparat. A ramas cu el in relatii cordiale. Pur si simplu, il simpatiza.", conchide SR Stanescu in cartea sa.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Ce leafa avea Corneliu Vadim Tudor in comunism

Postat la: 13.09.2015 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Intr-una din cartile sale, scrise in perioada detentiei la Jilava, jurnalistul Sorin Rosca Stanescu face cateva remarci vizavi la cum o duceau ziaristii pe vremea lui Nicolae Ceausescu. De departe se remarca cele scrise despre Corneliu Vadim Tudor cu care autorul nu a fost numai coleg de presa, dar si de liceu, la Colegiul Sf Sava din Bucuresti.

"Evident, asemenea avantaje cresteau exponential in functie de statutul respectivului jurnalist ori a publicatiei la care lucra. Corneliu Vadim Tudor, de exemplu, in ultimul deceniu al regimului Ceausescu, ne-a relatat ca a reusit sa castige lunar, pe langa salariul de la Agerpres, care era dublu in raport cu cel al unui redactor din presa studenteasca, si pe langa sumele consistente sub forma de colaborare, obtinute de la revista 'Saptamana' si cate 10.000 de lei, in medie - de peste patru ori mai mult decat un salariu mediu la acea data - din 'omagiale'. Ce erau aceste 'omagiale'? Texte dedicate sarbatoririi, in diferite ocazii, a conducatorului statului, Nicolae Ceausescu care, adesea, erau incluse in voluminoase lucrari omagiale si, uneori, erau destinate desfasurarii unor festivitati sau a unor evenimente traditionale, gen 'Plugusor cu dedicatie'.

Una peste alta, Corneliu Vadim Tudor incasa, conform propriilor confesiuni, cam de sapte ori mai multi bani lunar in comparatie cu un ziarist din presa locala. In plus, in calitatea sa de jurnalist era deseori prezent in delegatiile organizate cu prilejul vizitelor in strainatate ale conducatorului statului. Perioade in care incasa si o substantiala diurna, in valuta. Avea si posibilitatea de a se deplasa, erijandu-se in ziarist sportiv, la cele mai multe meciuri din strainatate ale cluburilor sau nationalei de fotbal. Conform propriilor marturisiri, toate aceste delegatii ii creau posibilitatea efectuarii unui infloritor comert cu aparate video, cu casete, cu alte bunuri extrem de bine comercializate in epoca.", scrie Sorin Rosca Stanescu in cartea "Un sfert de secol de presa postcomunista".

Intr-un alt capitol, Rosca Stanescu povesteste: "Corneliu Vadim Tudor a fost recrutat in presa imediat dupa ce a terminat Facultatea de Sociologie a Universitatii din Bucuresti, in anul 1971, fiind integrat de Octavian Paler in redactia 'Romaniei Libere'. Acolo, Corneliu Vadim Tudor a venit cu o idee a unei rubrici care a avut mare succes, continand un dialog fulger, zilnic, pe teme dintre cele mai diverse, pe care el le organiza cu cate un cititor. In presa cenusie a acelor ani, evident, cu asemenea initiativa, a iesit in evidenta.

Fiind in acelasi timp pasionat de fotbal, cum-necum, Corneliu Vadim Tudor reusise ca, prin intermediul acestui indragit sport, sa-si faca fel de fel de relatii in interiorul nomenclaturii. Pe care dorea sa le faca cunoscute, fie si in mod exagerat, celorlalti colegi, pentru a castiga un prestigiu in fata acestora. Si chiar o autoritate in raport cu conducerea ziarului. Si atunci, i-a venit o idee nastrusnica. De pe linia telefonica interna solicita ton de oras, apoi suna la cabinetul redactorului-sef, isi schimba vocea, se recomanda drept unul dintre fruntasii Partidului Comunist si ii cerea, pe un ton imperios, secretarei lui Octavian Paler sa-i faca urgent legatura telefonica cu prietenul sau Corneliu Vadim Tudor.

Cum linia interna era ocupata, secretara alerga pe culoare pana la biroul lui Vadim, ajungea acolo gafaind si il ruga frumos sa vina la cabinetul lui Octavian Paler pentru a conversa cu distinsul nomenclaturist. Corneliu Vadim Tudor venea agale si apoi discuta, pe un ton amical, cu el insusi. O vreme a facut 'impresie'. Pana cand, intr-o zi, lumea s-a prins. In conditii normale, intr-o societate extrem de 'ortodoxa', ar fi iesit un scandal monstru. Dar Octavian Paler avea umor. A trecut usor peste asta.

Nu la fel s-a intamplat in ceea ce priveste o alta isprava a aceluiasi Corneliu Vadim Tudor. Lacom de bani, pe care ii putea castiga suplimentar colaborand la revista 'Magazin', apartinand tot 'Romaniei Libere', el a plagiat un articol din revista editata de Ambasada Germaniei. Ambasada s-a sesizat. A iesit scandal. Evident, Octavian Paler s-a suparat si a decis sa-l sanctioneze. Dar Corneliu Vadim Tudor l-a amenintat. Cu cine? Cu 'Cabinetul 2'. Cu Elena Ceausescu.

Octavian Paler, in loc sa se sperie, in ciuda faptului ca tinea la Corneliu Vadim Tudor, a decis desfacerea contractului sau de munca. Dar cu o viteza uluitoare, Corneliu Vadim Tudor a primit un spectaculos transfer. Unde credeti? La 'Agerpres'. Si nu oriunde, ci chiar in echipa de reporter special, de mare incredere, care il insotea pe Ceausescu in vizitele sale. Asadar, de asta data, Vadim nu blufase. Si, totusi, Octavian Paler nu s-a suparat. A ramas cu el in relatii cordiale. Pur si simplu, il simpatiza.", conchide SR Stanescu in cartea sa.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE