• Tweet

Societatea Națională a Sării - SALROM S.A. dorește să aducă o serie de clarificări cu privire la concluziile Raportului întocmit de Corpul de Control al Prim-ministrului (CCPM), în urma evenimentelor produse în luna mai 2025 la Salina Praid.

Punctul 1 din sinteza concluziilor raportului CCPM; Cauza evenimentului - factori naturali excepționali

În primul rând, evenimentul produs în luna mai 2025 a avut la bază o succesiune de factori naturali excepționali, determinați de debitul foarte ridicat al pârâului Corund (64 mc/s), care a depășit semnificativ valorile de calcul (50 mc/s, debit stabilit de către ANAR (ABA Mureș), ca fiind debitul maxim suportat de albia Pârâului Corund. Acest debit a depășit parametrii de calcul luați în considerare la momentul elaborării proiectelor tehnice, toate acestea fiind realizate conform normelor și avizelor emise de autoritățile competente. Singurele soluții tehnice pentru ca debitul suportat de albia pârâului să nu depășească cei 50 mc/s ar fi fost regularizarea în amonte și devierea Pârâului Corund - lucrări care intrau în responsabilitatea ANAR.

În acest context, se ridică următoarele întrebări legitime:

• Au fost alocate, între 2022 și 2025, de către ANAR, fonduri de peste 800 milioane lei pentru regularizarea cursurilor de apă în județele Covasna și Harghita. Dacă da, cum au fost utilizate? Poate ar fi util ca doamna ministru în funcție să clarifice public cum au fost utilizați banii alocați pentru regularizarea cursurilor de apă din județ, începând cu anul 2022. 
• De asemenea, ar fi interesant de aflat dacă, în ultimii trei ani, s-au realizat lucrări de regularizare a vreunui curs de apă în județul Harghita?!;
• ABA Mureș avea, încă de la începutul anului 2024, informații că există risc major de inundare din cauza Pârâului Corund? Care au fost intervențiile concrete în zonă?;
• Conform declarațiilor ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor de la acea vreme: ‟cel mai probabil nu se putea face devierea Pârâului Corund pentru că beneficiarul unei astfel de investiții ar fi fost doar Compania SALROM". Ceea ce s-a înțeles prea târziu este nu numai faptul că a fost afectată o companie a statului roman, ci și întreaga comunitate locală, care depinde de activitatea acestei societăți strategice românești.

Punctul 2 din sinteza concluziilor raportului CCPM: Investiții și alocări bugetare

În ultimii trei ani, SALROM a alocat toate sumele necesare pentru protejarea zăcământului de sare, a spațiilor subterane și a echipamentelor utilizate, conform programelor anuale de investiții.
În 2023 și 2024, Programul Anual de Investiții a fost modificat, prin creșterea sumelor alocate către Sucursala Praid.
În anul în curs, începând cu luna iunie, fondurile pentru Sucursala Praid au fost suplimentate prin redirecționarea sumelor alocate altor investiții aflate în derulare la celelalte sucursale ale societății.
Ținem să precizăm că SALROM virează anual minimum 90% din profitul net realizat către bugetul de stat, conform Memorandumului primit de la Ministerul Finanțelor.

Punctul 3 din sinteza concluziilor raportului CCPM: Obligațiile privind minele istorice

Informațiile trunchiate puse de către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) la dispoziția Corpului de Control al Prim-Ministrului au condus, în mod eronat, la concluzia că SALROM ar avea obligația de a efectua lucrările de închidere, monitorizare post închidere și ecologizare a minelor istorice. Conform legislației în vigoare și a documentelor aflate atât în posesia SALROM, cât și a Ministerului Economiei, obligativitatea închiderii minelor vechi prin impermeabilizare, betonare sau alte metode revine, fără echivoc, MEDAT prin alocarea de fonduri de la buget pentru aceste lucrări. Se pare că domnul ministru al Economiei, Radu-Dinel Miruță, se dă în judecată singur pentru inacțiunea ministerului pe care îl conduce. Mai mult decât atât, acesta ar trebui să explice de ce nu a răspuns adresei oficiale înregistrată la MEDAT cu nr. 442895/11.09.2025, prin care SALROM a solicitat imperativ preluarea tuturor minelor istorice în vederea închiderii acestora.
Considerăm că Prim-ministrul României trebuie să fie informat despre faptul că este necesară alocarea de fonduri de la buget către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, sub condiția ca domnul ministru al Economiei să realizeze faptul că are obligația legală de a închide minele vechi.

Punctul 4 din sinteza concluziilor raportului CCPM: Acuzații privind perioade anterioare

Raportul CCPM conține referiri la fapte și documente aferente perioadei 2012-2016, fără nicio legătură cu activitatea actualei conduceri. Actuala echipă managerială nu poate fi făcută responsabilă pentru acțiuni administrative din trecut, la care nu a avut nicio implicare.

Punctul 5 din sinteza concluziilor raportului CCPM: Expertiza din 2022 și atribuțiile instituțiilor implicate

Din nou conducerea SALROM este acuzată, prin acest raport, că nu și-a făcut datoria prin faptul că nu a preluat recomandările din raportul de expertiză realizată în anul 2022. Constatarea nu este relevantă sub aspectul legăturii de cauzalitate între acuzațiile aduse la adresa SALROM și fenomenul de pătrundere a apei din albia Pârâului Corund din luna mai 2025 în subteranul Salinei Praid prin minele istorice. De ce oare această dorință de a arunca vina pe singura entitate, dintre cele implicate, care a acționat concret pentru limitarea efectelor? Pentru a masca oare alte interese?

Punctul 6 din sinteza concluziilor raportului CCPM: Atribuții instituționale

Convocarea unui Consiliu Interministerial nu se află în competența SALROM, ci a ministerelor de resort.

Punctul 7 din sinteza concluziilor raportului CCPM: Colaborarea cu ABA Mureș și întârzierile generate de lipsa finanțărilor

Începând cu luna august, când expertiza tehnică comandată de către SALROM a fost avizată și de către ANAR, au urmat schimburi de corespondență și întâlniri între SALROM și ABA Mureș cu privire la lungimea canalului necesar a fi impermeabilizat și betonat. Din cauza lipsei de finanțare, reprezentanții ABA Mureș au solicitat SALROM modificarea soluției tehnice din expertiza prin dublarea lungimii lucrării hidrotehnice, de la 700m la 1400m recunoscând faptul că realizarea acumulărilor nepermanente, obiectiv în sarcina ABA Mureș, nu putea fi efectuată fără finanțarea aferentă. Acesta este motivul pentru care derularea procedurii de achiziție a acestui obiectiv a pornit cu întârziere.

De menționat că în lipsa realizării acumulărilor nepermanente în amonte de Canionul de sare, precum și devierea permanentă a albiei Pârâului Corund în afara Muntelui de Sare, face ca orice lucrare de protecție și protejare a zăcământului care a fost sau urmează a fi efectuată de către SALROM să aibă caracter temporar, fără a rezolva situația definitiv.

Punctul 10 din sinteza concluziilor raportului CCPM: Cadru legislativ incomplet

În ultimii trei ani, SALROM a întreprins toate demersurile necesare pentru modificarea cadrului legislativ privind utilizarea golurilor miniere în scop turistic. Documentația aferentă se află atât în posesia Ministerului Economiei, Digitalizării,

Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), cât și a Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG).

Neconformitatea constatată nu se datorează neglijenței sau inacțiunii SALROM, ci absenței unui cadru legislativ complet, a cărui elaborare intră în responsabilitatea ANRMPSG.

Concluzie

Dacă rentabilizarea, dublarea cifrei de afaceri, triplarea profitului și investițiile majore făcute pentru modernizarea și retehnologizarea unei companii în care zeci de ani nu s-a investit aproape deloc, sunt considerate „o bătaie de joc", atunci ne asumăm această vină a performanței în integralitate.

Totodată, considerăm că ministrul Economiei trebuie să își asume responsabilitatea afirmațiilor denigratoare și nefondate la adresa companiei și a muncii depuse de angajații acesteia, pe care le-a făcut și continua să le facă, fără a fi documentate și probate legal.

Lipsa de comunicare invocată public de domnul ministru nu se susține, întrucât domnia sa nu a avut niciun dialog direct cu directorul general al companiei, iar cu membrii consiliului de administrație a avut un singur dialog, în prima săptămâna din mandatul domniei sale, când le-a cerut demisia fără a avea o bază legală.

SALROM rămâne un partener strategic al statului român, cu o contribuție esențială la economia națională și la dezvoltarea durabilă a comunităților în care sucursalele sale își desfășoară activitatea.

Compania își reafirmă angajamentul față de transparență, responsabilitate și dialog instituțional și își va continua misiunea de administrare sustenabilă a resurselor de sare, de modernizare a infrastructurii miniere și de protejare a patrimoniului natural.

Compania va continua să investească în tehnologii moderne, în creșterea eficienței energetice și în dezvoltarea turismului salin, contribuind astfel la consolidarea rolului său de lider național în domeniul exploatării sării.

SALROM consideră că dialogul constructiv și cooperarea interinstituțională reprezintă singurele căi reale pentru identificarea și implementarea soluțiilor durabile care să prevină pe viitor astfel de evenimente naturale cu impact asupra comunităților și economiei locale.