• Tweet

Mulți ignoră transpiratia excesiva ani la rând, crezând că „așa e normal". Iată ce este de fapt hiperhidroza, cum o deosebești de transpirația obișnuită și ce tratamente moderne există pentru a ține problema sub control.

Hiperhidroza este o afecțiune caracterizată printr-o transpirație excesivă, mult mai mare decât este necesar pentru reglarea temperaturii corpului. În mod normal, transpirația reglează temperatura și ajută corpul să se răcorească. În cazul hiperhidrozei, glandele sudoripare, în special cele tip eccrin, devin hiperactive și eliberează transpirație chiar și atunci când nu există căldură, exercițiu fizic sau stres.

Există două forme principale:

• Hiperhidroza primară, focală, afectează zone specifice precum axilele, palmele, tălpile sau fața și începe de cele mai multe ori în adolescență. Cauza exactă nu e cunoscută, dar există predispoziție genetică.
• Hiperhidroza secundară, generalizată, apare ca rezultat al unor afecțiuni medicale precum diabet, hipertiroidism, menopauză, sau ca efect advers al unor medicamente.

Modurile în care se manifestă această problemă sunt variate: haine umede, transpirația care curge în absența activității fizice, iritații, miros intens. Zilnic, această problemă poate afecta atât confortul fizic, cât și stima de sine.

Transpirația este un proces normal și sănătos prin care corpul își reglează temperatura. Când îți e cald, faci efort sau ești emoționat, glandele sudoripare produc transpirație, care se evaporă și ajută organismul să se răcorească. E o reacție naturală la căldură, stres sau activitate fizică. Dar în cazul hiperhidrozei, lucrurile nu mai sunt atât de simple.

Hiperhidroza înseamnă transpirație excesivă, care apare fără un motiv clar. Persoanele cu această afecțiune transpiră mult chiar și când stau liniștite, în aer condiționat sau când afară nu e cald. Uneori, transpirația e atât de abundentă încât udă hainele, curge de pe palme sau lasă urme pe podea. Nu e doar un disconfort fizic, ci și emoțional, mulți oameni evită să dea mâna sau să poarte anumite haine de teamă să nu fie judecați.

Diferența majoră e legată de cauză și cantitate. La transpirația normală, există un declanșator logic: efort, temperaturi ridicate, emoții puternice. În schimb, la hiperhidroză, glandele sudoripare sunt hiperactive fără un motiv real. Asta duce la o cantitate anormal de mare de transpirație, localizată de obicei pe palme, tălpi, axile sau față.

Un alt semn care ajută la diferențiere: transpirația normală apare ocazional și dispare repede, în timp ce hiperhidroza e constantă sau apare în episoade frecvente, care pot dura ani de zile. Zonele afectate des sunt axilele, palmele, tălpile, fața și toracele. În hiperhidroza primară, prezența bilaterală e comună, de exemplu ambele mâini sau ambele picioare.

Hiperhidroza poate avea mai multe cauze, în funcție de tipul ei. Există două forme principale: hiperhidroza primară (focală) și hiperhidroza secundară (generalizată).

În cazul hiperhidrozei primare, cauza exactă nu este cunoscută, dar specialiștii cred că are legătură cu o reacție exagerată a sistemului nervos simpatic. Cu alte cuvinte, creierul transmite un semnal prea puternic glandelor sudoripare, care încep să „lucreze" mai mult decât e nevoie. De obicei, această formă afectează doar anumite zone, palmele, tălpile, axilele sau fruntea, și apare încă din copilărie sau adolescență. În multe cazuri, există și un istoric în familie, deci poate fi ereditară, potrivit Allure.com.

Pe de altă parte, hiperhidroza secundară apare ca urmare a unei alte probleme de sănătate. În acest caz, transpirația excesivă afectează tot corpul și apare brusc, la vârsta adultă. Poate fi declanșată de: diabet, afecțiuni tiroidiene (hipertiroidism), obezitate, infecții, afecțiuni neurologice, tulburări hormonale (cum sunt cele din menopauză) sau chiar de unele medicamente, cum ar fi cele pentru tensiune, antidepresivele sau tratamentele pentru cancer. Și stresul sau emoțiile puternice pot agrava transpirația, dar în cazul hiperhidrozei primare, acestea nu sunt cauza, ci mai degrabă un factor care accentuează episoadele.

E normal să transpiri când îți e cald, faci sport sau ești stresat. Dar când transpirația devine deranjantă fără un motiv clar, e posibil să fie vorba despre hiperhidroză.

Primul semn este cantitatea exagerată de transpirație
Dacă palmele, tălpile, axilele sau fața îți sunt mereu ude, chiar și în repaus sau la temperaturi normale, e un semnal de alarmă. Unii oameni transpiră atât de mult încât hainele se pătează imediat, iar transpirația poate curge vizibil, mai ales de pe mâini sau frunte.

Alt indiciu important este frecvența episoadelor
Dacă transpiri zilnic, de mai multe ori pe zi, fără legătură cu efortul fizic sau vremea, ar putea fi vorba de hiperhidroză. Episoadele pot apărea în orice moment al zilei, dar deseori sunt mai intense în timpul dimineții sau în situații de stres.

Dacă te regăsești în aceste situații și transpirația îți afectează rutina, încrederea sau relațiile, e momentul să ceri sfatul unui medic dermatolog sau neurolog. Hiperhidroza se poate diagnostica ușor și există tratamente care pot reduce semnificativ simptomele.

Tratamente pentru hiperhidroză: ce opțiuni ai dacă transpiri excesiv
Hiperhidroza nu e doar un disconfort fizic, ci o problemă care poate afecta grav viața socială și starea emoțională. Vestea bună este că există mai multe tratamente, în funcție de gravitatea afecțiunii, zona afectată și tipul de hiperhidroză, conform AAD.org.com.

Primul pas este identificarea cauzei, prin consult medical. Dacă medicul stabilește că suferi de hiperhidroză primară, tratamentul are ca scop blocarea activității exagerate a glandelor sudoripare.

În cazurile ușoare și moderate, se recomandă antiperspirantele pe bază de clorură de aluminiu, disponibile fără sau cu rețetă. Acestea acționează direct la nivelul pielii, blocând temporar canalele glandelor sudoripare. Se aplică de obicei seara, pe pielea curată și uscată. Sunt eficiente mai ales pentru axile, palme și tălpi, dar pot irita pielea sensibilă.

Dacă antiperspirantele nu ajută suficient, medicul poate propune injectarea cu toxină botulinică (Botox). Aceasta blochează semnalul nervos care activează glandele sudoripare. E un tratament minim invaziv, folosit frecvent pentru axile, palme și frunte. Eficiența durează între 4 și 12 luni, după care procedura trebuie repetată. Poate fi neplăcută pentru zonele sensibile, dar rezultatele sunt rapide și vizibile.

Pentru forme mai severe sau generalizate, există opțiuni precum medicamentele sistemice (anticolinergice), care acționează asupra întregului corp. Ele reduc activitatea glandelor sudoripare, dar pot avea efecte secundare: gură uscată, amețeli, constipație sau tulburări de vedere. De aceea, sunt folosite doar în anumite cazuri și cu supraveghere medicală.

O altă metodă eficientă pentru transpirația excesivă la palme și tălpi este iontoforeza. Tratamentul presupune introducerea mâinilor sau picioarelor într-un recipient cu apă prin care trece un curent electric slab. Ședințele durează 20-30 de minute și se repetă de câteva ori pe săptămână. E o metodă sigură și fără durere, dar necesită constanță.

În cazuri extreme, când niciun alt tratament nu funcționează, se poate apela la intervenția chirurgicală. Cea mai cunoscută este simpatectomia toracoscopică endoscopică (ETS), prin care se secționează nervii responsabili de activarea glandelor sudoripare. E o soluție de ultimă instanță, care vine cu riscuri, printre care și transpirația compensatorie (în alte zone ale corpului).

Pe lângă tratamentele clasice, există și soluții complementare: haine respirabile din bumbac, șervețele absorbante, pudre speciale sau terapii psihologice, mai ales dacă transpirația e agravată de stres și anxietate.