Rezistența la insulină poate duce la probleme mai grave de sănătate. Care sunt semnele și cum poți combate afecțiunea

Postat la: 04.09.2026 |

Rezistența la insulină poate duce la probleme mai grave de sănătate. Care sunt semnele și cum poți combate afecțiunea

Rezistența la insulină este din ce în ce mai mult în atenția publică după ce consecințele ei la nivelul sănătății au devenit din ce în ce mai cunoscute.

Nediagnosticată, aceasta poate favoriza apariția prediabetului și, ulterior, a diabetului de tip 2. Totuși, rezistența la insulină poate fi tratată, astfel că problemele care apar ulterior să fie prevenite. Principalele cauze ale rezistenței la insulină țin de alimentație, nivel de activitate fizică, somn și stres.

Rezistența la insulină apare atunci când celulele organismului nu mai răspund eficient la acțiunea insulinei. În mod normal, insulina ajută glucoza din sânge să pătrundă în celule, unde este utilizată pentru producerea de energie. Atunci când celulele devin mai puțin sensibile la insulină, glucoza este preluată mai greu și începe să se acumuleze în sânge. Pentru a compensa răspunsul slab al organismului, pancreasul produce mai multă insulină, ceea ce poate duce la hiperinsulinemie. Dacă acest mecanism compensator nu mai este suficient, glicemia începe să crească, iar în timp poate apărea prediabetul și, ulterior, diabetul de tip 2.

Excesul de grăsime viscerală este asociat cu un risc metabolic mai mare și poate favoriza acumularea grăsimii la nivelul ficatului, contribuind la apariția ficatului gras. În acest context, persoanele cu rezistență la insulină pot întâmpina dificultăți în procesul de slăbire și pot avea o tendință mai mare de a lua în greutate. Rezistența la insulină poate fi însoțită de mai multe semne care ar trebui să atragă atenția, printre care acumularea grăsimii în zona abdominală, pofta frecventă de dulce sau de alimente bogate în carbohidrați, oboseala și somnolența, în special după masă.

Un alt indiciu poate fi tendința de a lua rapid în greutate și de a slăbi foarte greu, dar și felul în care grăsimea este distribuită în organism. Circumferința abdominală poate fi, la rândul ei, un indicator relevant, mai ales atunci când depășește 80 de centimetri la femei și 94 de centimetri la bărbați. Există, de asemenea, cercetări care analizează legătura dintre rezistența la insulină și alte afecțiuni, inclusiv boala Alzheimer și anumite tipuri de cancer. Hiperinsulinemia este studiată și în relație cu depresia și cu modificările răspunsului imun.

Alimentele care pot ajuta la îmbunătățirea sensibilității la insulină

Un rol important îl au alimentele de origine vegetală, în special cele bogate în fibre. Fibrele sunt carbohidrați pe care organismul nu îi digeră complet, dar care contribuie la reglarea glicemiei, la senzația de sațietate și la buna funcționare a tranzitului intestinal. Un aport de aproximativ 30-35 de grame de fibre pe zi este o țintă utilă pentru majoritatea adulților. Fibrele solubile, precum cele din ovăz, leguminoase, mere, semințe de chia și psyllium, formează un gel care încetinește absorbția glucozei și poate reduce creșterile glicemice după masă.

Alte fibre cresc volumul scaunului și susțin tranzitul intestinal, iar fibrele fermentabile și amidonul rezistent hrănesc bacteriile benefice din microbiom. Amidonul rezistent se găsește, de exemplu, în bananele mai puțin coapte și în cartofii sau cerealele fierte și apoi răcite. Surse bune de fibre sunt și fasolea, lintea, năutul, soia, legumele, fructele întregi, cerealele integrale, nucile și semințele. Fibrele contribuie, de asemenea, si la eliminarea colesterolului în exces și sunt importante pentru sănătatea microbiomului intestinal.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Rezistența la insulină poate duce la probleme mai grave de sănătate. Care sunt semnele și cum poți combate afecțiunea

Postat la: 04.09.2026 |

0

Rezistența la insulină este din ce în ce mai mult în atenția publică după ce consecințele ei la nivelul sănătății au devenit din ce în ce mai cunoscute.

Nediagnosticată, aceasta poate favoriza apariția prediabetului și, ulterior, a diabetului de tip 2. Totuși, rezistența la insulină poate fi tratată, astfel că problemele care apar ulterior să fie prevenite. Principalele cauze ale rezistenței la insulină țin de alimentație, nivel de activitate fizică, somn și stres.

Rezistența la insulină apare atunci când celulele organismului nu mai răspund eficient la acțiunea insulinei. În mod normal, insulina ajută glucoza din sânge să pătrundă în celule, unde este utilizată pentru producerea de energie. Atunci când celulele devin mai puțin sensibile la insulină, glucoza este preluată mai greu și începe să se acumuleze în sânge. Pentru a compensa răspunsul slab al organismului, pancreasul produce mai multă insulină, ceea ce poate duce la hiperinsulinemie. Dacă acest mecanism compensator nu mai este suficient, glicemia începe să crească, iar în timp poate apărea prediabetul și, ulterior, diabetul de tip 2.

Excesul de grăsime viscerală este asociat cu un risc metabolic mai mare și poate favoriza acumularea grăsimii la nivelul ficatului, contribuind la apariția ficatului gras. În acest context, persoanele cu rezistență la insulină pot întâmpina dificultăți în procesul de slăbire și pot avea o tendință mai mare de a lua în greutate. Rezistența la insulină poate fi însoțită de mai multe semne care ar trebui să atragă atenția, printre care acumularea grăsimii în zona abdominală, pofta frecventă de dulce sau de alimente bogate în carbohidrați, oboseala și somnolența, în special după masă.

Un alt indiciu poate fi tendința de a lua rapid în greutate și de a slăbi foarte greu, dar și felul în care grăsimea este distribuită în organism. Circumferința abdominală poate fi, la rândul ei, un indicator relevant, mai ales atunci când depășește 80 de centimetri la femei și 94 de centimetri la bărbați. Există, de asemenea, cercetări care analizează legătura dintre rezistența la insulină și alte afecțiuni, inclusiv boala Alzheimer și anumite tipuri de cancer. Hiperinsulinemia este studiată și în relație cu depresia și cu modificările răspunsului imun.

Alimentele care pot ajuta la îmbunătățirea sensibilității la insulină

Un rol important îl au alimentele de origine vegetală, în special cele bogate în fibre. Fibrele sunt carbohidrați pe care organismul nu îi digeră complet, dar care contribuie la reglarea glicemiei, la senzația de sațietate și la buna funcționare a tranzitului intestinal. Un aport de aproximativ 30-35 de grame de fibre pe zi este o țintă utilă pentru majoritatea adulților. Fibrele solubile, precum cele din ovăz, leguminoase, mere, semințe de chia și psyllium, formează un gel care încetinește absorbția glucozei și poate reduce creșterile glicemice după masă.

Alte fibre cresc volumul scaunului și susțin tranzitul intestinal, iar fibrele fermentabile și amidonul rezistent hrănesc bacteriile benefice din microbiom. Amidonul rezistent se găsește, de exemplu, în bananele mai puțin coapte și în cartofii sau cerealele fierte și apoi răcite. Surse bune de fibre sunt și fasolea, lintea, năutul, soia, legumele, fructele întregi, cerealele integrale, nucile și semințele. Fibrele contribuie, de asemenea, si la eliminarea colesterolului în exces și sunt importante pentru sănătatea microbiomului intestinal.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE