Urmașii Sarpelui cu Pene sunt încă printre noi! ADN-ul scheletelor din Copán rescrie istoria

Postat la: 12.06.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

Urmașii Sarpelui cu Pene sunt încă printre noi! ADN-ul scheletelor din Copán rescrie istoria

Una dintre cele mai fascinante întrebări ale arheologiei primește o nouă explicație din partea geneticii. Un studiu publicat recent în revista Current Biology dezvăluie că, departe de a fi dispărut, mayașii și-au continuat existența, adaptându-se transformărilor istorice și transmițându-și moștenirea prin milioane de descendenți.

Cercetători internaționali coordonați de geneticianul Shigeki Nakagome de la Trinity College Dublin au analizat ADN-ul a șapte indivizi îngropați în celebrul sit mayaș Copán, din vestul Hondurasului. Descoperirile lor dezvăluie o civilizație care nu a murit, ci a evoluat. Copán a fost un centru politic și cultural esențial în perioada clasică maya, între secolele IV și IX. Orașul a înflorit sub dinastia întemeiată de K'inich Yax K'uk' Mo' în anul 426, iar poziția sa strategică a favorizat schimburile culturale și demografice.

Genomurile extrase din scheletele studiate arată o diversitate genetică remarcabilă. Cei șapte indivizi aveau mame diferite, iar doi bărbați, deși împărțeau aceeași linie paternă, nu erau rude apropiate - semn al unei structuri sociale complexe. Unul dintre ei ar putea fi chiar un lider, celălalt - un posibil sacrificiu ritual. Comparând ADN-ul străvechi cu genomurile moderne ale populațiilor indigene din America Centrală, dar și cu cele din Siberia, studiul demonstrează clar continuitatea genetică a mayașilor. Declinul orașelor nu a însemnat dispariția populației, ci o restrângere și o adaptare la noile condiții, în special în contextul schimbărilor climatice, politice și ulterior, al colonizării europene.

În jurul anului 730, Copán atingea un vârf demografic estimat la 19.000 de locuitori. După 750, regiunea a intrat în declin. Dar acest colaps nu a fost sinonim cu dispariția. Extinderea agriculturii de porumb și sosirea unor grupuri migratoare din zonele înalte ale Mexicului au menținut vie societatea locală. Aceste schimburi nu au distrus cultura maya, ci au îmbogățit-o. Astăzi, peste 7 milioane de oameni de origine maya trăiesc în Mexic, Guatemala, Belize și Honduras. Cultura, limba și tradițiile lor sunt dovada vie a unei civilizații care nu a pierit, ci s-a transformat. Studiul ADN-ului din Copán schimbă perspectiva asupra „prăbușirii" maya. Mai degrabă decât o dispariție, a fost o metamorfoză. Civilizațiile nu se sting pur și simplu; ele se reconfigurează, iar popoarele indigene rămân actori esențiali în propria lor istorie.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Urmașii Sarpelui cu Pene sunt încă printre noi! ADN-ul scheletelor din Copán rescrie istoria

Postat la: 12.06.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Una dintre cele mai fascinante întrebări ale arheologiei primește o nouă explicație din partea geneticii. Un studiu publicat recent în revista Current Biology dezvăluie că, departe de a fi dispărut, mayașii și-au continuat existența, adaptându-se transformărilor istorice și transmițându-și moștenirea prin milioane de descendenți.

Cercetători internaționali coordonați de geneticianul Shigeki Nakagome de la Trinity College Dublin au analizat ADN-ul a șapte indivizi îngropați în celebrul sit mayaș Copán, din vestul Hondurasului. Descoperirile lor dezvăluie o civilizație care nu a murit, ci a evoluat. Copán a fost un centru politic și cultural esențial în perioada clasică maya, între secolele IV și IX. Orașul a înflorit sub dinastia întemeiată de K'inich Yax K'uk' Mo' în anul 426, iar poziția sa strategică a favorizat schimburile culturale și demografice.

Genomurile extrase din scheletele studiate arată o diversitate genetică remarcabilă. Cei șapte indivizi aveau mame diferite, iar doi bărbați, deși împărțeau aceeași linie paternă, nu erau rude apropiate - semn al unei structuri sociale complexe. Unul dintre ei ar putea fi chiar un lider, celălalt - un posibil sacrificiu ritual. Comparând ADN-ul străvechi cu genomurile moderne ale populațiilor indigene din America Centrală, dar și cu cele din Siberia, studiul demonstrează clar continuitatea genetică a mayașilor. Declinul orașelor nu a însemnat dispariția populației, ci o restrângere și o adaptare la noile condiții, în special în contextul schimbărilor climatice, politice și ulterior, al colonizării europene.

În jurul anului 730, Copán atingea un vârf demografic estimat la 19.000 de locuitori. După 750, regiunea a intrat în declin. Dar acest colaps nu a fost sinonim cu dispariția. Extinderea agriculturii de porumb și sosirea unor grupuri migratoare din zonele înalte ale Mexicului au menținut vie societatea locală. Aceste schimburi nu au distrus cultura maya, ci au îmbogățit-o. Astăzi, peste 7 milioane de oameni de origine maya trăiesc în Mexic, Guatemala, Belize și Honduras. Cultura, limba și tradițiile lor sunt dovada vie a unei civilizații care nu a pierit, ci s-a transformat. Studiul ADN-ului din Copán schimbă perspectiva asupra „prăbușirii" maya. Mai degrabă decât o dispariție, a fost o metamorfoză. Civilizațiile nu se sting pur și simplu; ele se reconfigurează, iar popoarele indigene rămân actori esențiali în propria lor istorie.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE