• Tweet

Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica au obținut împreună un profit net consolidat de aproape 5,4 miliarde de lei în primele șase luni din 2026, cu aproximativ 1,3 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. În contextul în care datele-semnal publicate de INS de pe 14 august arată că PIB-ul a stagnat în trimestrul al doilea față de precedentele trei luni și s-a redus, pe seria brută, cu 0,4% față de T2 2025, contrastul este puternic. Ziare.com a analizat contextul economic al celor trei companii pentru a stabili măsura în care scumpirea energiei din ultimul an a fost motivul pentru profiturile masive.

În cazul Hidroelectrica, profitul a fost împins în sus concomitent de revenirea producției hidro, de prețurile mai bune la care a fost valorificată energia și de extinderea accelerată a furnizării către consumatorii finali: să ne amintim rata ridicată de adopție a clienților noi după ridicarea plafoanelor de anul trecut, concomitent cu scumpirea energiei. La Nuclearelectrica, producția a scăzut, însă energia s-a vândut la un preț mediu mai mare, iar o taxă de peste jumătate de miliard de lei suportată anul trecut a dispărut. La Romgaz, cifra de afaceri, profitul înainte de impozitare, EBIT și EBITDA au coborât, în timp ce profitul net a crescut, mai ales pe fondul unei sarcini fiscale mai mici și al unor efecte contabile favorabile.

5,386 miliarde de lei, dar trei povești economice foarte diferite. De unde a venit creșterea de la Hidroelectrica

Defalcat, Hidroelectrica raportează un profit net de 2,571 miliarde de lei, cu 62% peste S1 2025. Grupul Romgaz a obținut 1,7359 miliarde de lei, în creștere cu 3,37%, iar Grupul Nuclearelectrica 1,07963 miliarde de lei, cu 30,6% mai mult. Însumate, rezultatele ajung la 5,38653 miliarde de lei. În primul semestru din 2025, aceleași trei grupuri cumulau aproximativ 4,093 miliarde de lei. Creșterea agregată este, așadar, de circa 31,6% într-un singur an.

Deși cele trei grupuri au afaceri și modele economice diferite, din plusul de aproape 1,293 miliarde de lei obținut față de primul semestru din 2025, aproximativ 984 de milioane provin numai de la Hidroelectrica. Calculat pe baza raportărilor celor trei companii, înseamnă că peste trei sferturi din creșterea cumulată a profitului, adică circa 76%, este explicată de Hidroelectrica. Nuclearelectrica adaugă aproximativ 253 de milioane, iar Romgaz numai 57 de milioane.

În cazul Hidroelectrica, producția netă de energie a ajuns la 7.070 GWh în primul semestru, cu 17% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Compania explică evoluția în special prin condițiile hidrologice mai favorabile din primul trimestru, întrucât debitul mediu al Dunării a fost cu 13% mai mare decât în T1 2025, iar numai în primele trei luni producția netă a urcat cu 37%. Veniturile grupului au crescut însă mult mai repede decât producția, cu 40%, până la 6,047 miliarde de lei, iar profitul net cu 62%, la 2,571 miliarde. Marja netă raportată de companie a ajuns la 43%.

Iar motivul este că, pe piețele angro, Hidroelectrica a vândut 3.402 GWh, cu 5% mai mult, în timp ce prețul mediu obținut a crescut cu 18%, de la 522 la 615 lei/MWh. Veniturile angro au urcat astfel cu 24%, la 2,093 miliarde de lei. Compania arată în raport că volatilitatea pieței energetice, influențată inclusiv de războiul din Ucraina și tensiunile din Strâmtoarea Ormuz, a exercitat presiuni asupra petrolului, gazelor și certificatelor de emisii, cu efect și asupra prețului la care și-a valorificat electricitatea. În plus, anul acesta. Hidroelectrica s-a transformat dintr-un producător care valorifica predominant energia pe piața angro într-un grup integrat, cu o prezență tot mai mare direct la consumator. Cantitatea livrată prin segmentul de furnizare a crescut cu 31%, la 4.274 GWh, iar prețul mediu de furnizare calculat fără costurile transferate a urcat cu 21%, de la 431 la 522 lei/MWh. Veniturile din furnizare au crescut astfel cu 59%, de la 1,405 la 2,233 miliarde de lei.

Concret, portofoliul companiei ajunsese la sfârșitul lunii iunie la aproape 1,4 milioane de locuri de consum, față de aproximativ 766.000 cu un an înainte, o creștere de 83%. Expansiunea a fost atât de rapidă încât Hidroelectrica nu și-a acoperit toate vânzările numai din producția proprie, achizițiile din piață majorându-se la 46%, la 983 GWh, iar în martie, potrivit datelor ANRE reproduse în raportarea companiei, Hidroelectrica avea deja 17,95% din întreaga piață de furnizare și 19,22% din segmentul concurențial.

Nuclearelectrica a produs cu 11,7% mai puțin și a câștigat cu 30,6% mai mult

În primul semestru din 2026, producția livrată de CNE Cernavodă în Sistemul Energetic Național a fost cu 11,7% mai mică decât în perioada similară din 2025. Veniturile din exploatare au crescut cu doar 0,9%, la 2,806 miliarde de lei. Profitul net consolidat a urcat însă cu 30,6%, de la 826,9 milioane la 1,0796 miliarde de lei, iar EBITDA cu 31,1%, la 1,545 miliarde. Cantitatea totală de energie vândută s-a redus cu 11,7%, dar prețul mediu ponderat de vânzare a crescut cu 12,7%, ceea ce a făcut ca veniturile din vânzarea de energie să avanseze cu 2,7%, în pofida producției mai mici.

Apoi, în primul semestru din 2025, Nuclearelectrica înregistrase 504,9 milioane de lei cheltuieli cu contribuția la Fondul de Tranziție Energetică. În primele șase luni din 2026, această cheltuială este zero, după ce mecanismul nu a mai fost prelungit dincolo de 30 iunie 2025, ceea ce a împins EBITDA în sus.

Nuclearelectrica arată cum aceeași rentă energetică poate fi distribuită diferit în funcție de decizia statului. Practic, atunci când există o contribuție extraordinară, o parte din excedent este captată prin mecanismul fiscal și transferată în afara companiei, dar atunci când contribuția dispare, o parte mai mare rămâne în rezultatul producătorului, chiar dacă producția în sine scade. Urmează să vedem cum se va răsfrânge asupra companiei situația crizei energetice de pe parcursul verii însă, care cu siguranță va afecta semnificativ veniturile din producție.

Romgaz: cu toate că profitul a crescut, indicatorii operaționali sunt în scădere

Romgaz este cazul în care profitul net consolidat a ajuns la 1,7359 miliarde de lei, cu 3,37% peste primul semestru din 2025, dar cifra de afaceri a scăzut cu 8,59%, la 3,883 miliarde de lei. Profitul înainte de impozitare s-a redus cu 4,57%, EBIT cu 7,67%, iar EBITDA cu 10%. Producția de gaze naturale a fost mai mică cu 3,39%, iar cantitatea de gaze livrată s-a redus cu 6,2%, veniturile din vânzarea gazelor coborând cu 10,04%, la 3,344 miliarde de lei. În plus, producția de electricitate a scăzut și mai puternic, cu 46,7%, din cauza problemelor tehnice ale centralei existente.

În plus, cheltuiala cu impozitul pe profit a scăzut de la 333,7 milioane la 185,1 milioane de lei, adică cu 44,52%, iar reducerea de aproape 149 de milioane de lei a sarcinii fiscale a permis profitului net să crească în pofida reculului profitului brut. În trimestrul al doilea, față de T2 2025, profitul brut al Romgaz a scăzut cu 8,32%, EBIT cu 11,21%, iar EBITDA cu 13,46%. Cheltuiala cu impozitul pe profit s-a redus însă cu 75,94%, de la 140,7 la numai 33,8 milioane de lei, profitul net ajungând astfel să fie cu 4,74% mai mare. Romgaz a înregistrat în primul semestru un efect pozitiv net de 123,8 milioane de lei, după ce Ministerul Energiei a achitat o parte dintre sumele datorate companiei în cadrul fostei scheme de plafonare și compensare, permițând reluarea la venituri a unei ajustări de depreciere constituite în 2025. Romgaz a raportat și 2,55 miliarde de lei investiții în numai șase luni, peste profitul net al perioadei, din care 2,02 miliarde de lei au fost alocate proiectului Neptun Deep.