• Tweet

Rușii retrag miliarde de ruble din sistemul bancar al țării - un flux record de ieșiri de numerar pe fondul intensificării atacurilor cu drone din Ucraina și al temerilor tot mai mari că Kremlinul ar putea începe să confiște depozitele pentru a-și finanța războiul, potrivit Washington Post.

Aproape 3,4 miliarde de dolari (286,4 miliarde de ruble) au fost retrase în primele două săptămâni ale lunii august, pe lângă cele 7,3 miliarde de dolari retrase în iulie și peste 4,5 miliarde de dolari în iunie, arată datele Băncii Centrale a Rusiei.

Suma totală a retragerilor din acest an ar putea fi aproape dublă față de suma retrasă în primul an al invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, potrivit lui Taras Skvortsov, director executiv la Sberbank, cea mai mare instituție financiară de retail din Rusia.

Retragerile provoacă probleme de lichiditate, potrivit lui Skvortsov și unui fost înalt funcționar rus din domeniul finanțelor, suprasolicitând un sector financiar deja pus la încercare de nivelurile crescânde ale creanțelor neperformante, ca urmare a unui boom al creditării dirijat de guvern pentru a intensifica producția militară.

„Dronele zboară. Clădirile ard. Nervozitatea crește. Iar înțelepciunea de zi cu zi a oamenilor ar putea să-și facă simțită prezența, făcându-i să înțeleagă că au nevoie de bani lichizi sub pernă și nu undeva în bănci, unde s-ar putea să nu-i mai recupereze niciodată", a spus fostul oficial din domeniul finanțelor, care, la fel ca alții, a vorbit sub condiția anonimatului.

„Pentru unele bănci, aceasta este într-adevăr o problemă", a spus fostul oficial. „Nu se așteptau la asta și au investit toți banii în altă parte, iar totuși oamenii vin și retrag jumătate de trilion de ruble pe lună."

Teama de naționalizare

Alexandra Prokopenko, fostă consilieră a Băncii Centrale a Rusiei, a afirmat că aceste retrageri reflectă o teamă tot mai profundă în rândul populației ruse.

„Înseamnă că oamenii nu au încredere în sistemul bancar rus sau în sistemul financiar rus", a spus Prokopenko. „Toate acestea sunt o consecință a temerii că guvernul va lua măsuri împotriva sistemului bancar, că ar putea naționaliza depozitele."

Ea a afirmat că, în opinia sa, o astfel de naționalizare este puțin probabilă, dar a adăugat: „Nu aș exclude posibilitatea ca autoritățile să impună limite la retrageri."

Suma totală retrasă în acest an depășește deja cei 24,7 miliarde de dolari (2 trilioane de ruble) retrași în primul an după invazia din februarie 2022.

În primele două săptămâni ale invaziei, 23 de miliarde de dolari au părăsit sistemul, iar băncile păreau să fie în pericol din cauza deponenților și a companiilor care stăteau la coadă pentru a-și goli conturile, până când guvernul a stopat exodul impunând controale stricte asupra capitalului și majorând brusc ratele dobânzilor.

Acum, marile întreprinderi încearcă, de asemenea, să-și mute banii în afara sferei de influență a autorităților de reglementare ruse, pe măsură ce crește îngrijorarea cu privire la posibile confiscări de active. Acest lucru agravează și mai mult problemele, a afirmat fostul oficial.

În total, peste 9,4 miliarde de dolari au fost transferați în afara Rusiei în al doilea trimestru al anului 2026, conform datelor Băncii Centrale.

„În fiecare lună se înregistrează un flux de ieșire semnificativ", a declarat Skvortsov pentru RBK Radio, un post de radio rus. „Dacă tendința continuă, lucrurile nu se vor îmbunătăți."

Probleme de lichiditate

Retragerile au subminat deja eforturile guvernului rus de a strânge fonduri pentru finanțarea războiului prin emisiunea de obligațiuni de stat.

Luna trecută, Ministerul Finanțelor a fost nevoit să anuleze emisiunile de obligațiuni planificate, chiar dacă a devenit din ce în ce mai dependent de acestea ca mijloc de acoperire a unui deficit bugetar uriaș, pe fondul creșterii continue a cheltuielilor militare și al stagnării economiei.

Skvortsov a declarat pentru RBK Radio că problemele de lichiditate ale băncilor înseamnă că multe dintre ele nu pot aloca fonduri pentru a cumpăra obligațiuni de stat.

„Dacă există un semn de rău augur al unei extinderi imperiale excesive, acesta este în mod clar unul dintre ele", a afirmat Craig Kennedy, fost vicepreședinte al diviziei de investiții bancare la Bank of America Merrill Lynch, care este în prezent cercetător la Centrul Davis pentru Studii Ruse și Eurasiatice al Universității Harvard.

„Marile puteri nu se confruntă cu eșecuri repetate în ceea ce privește obligațiunile de stat în plin război", a spus Kennedy.

Ca urmare a ordinelor guvernamentale de a intensifica creditarea sectorului de apărare, băncile ruse „par să aibă o expunere atât de mare față de debitori neviabili, încât nu sunt sigure cum va avea loc restructurarea, când va avea loc și cât din această pierdere vor trebui să suporte", a adăugat Kennedy.

Finanțele publice, sub presiune

Ca un semn al cât de sensibilă devine presiunea asupra finanțelor Rusiei pentru Kremlin, economistul-șef al VEB, una dintre cele mai mari bănci de stat din țară, Andrei Klepach, a fost demis din funcție în acest weekend după ce a afirmat că Rusia nu poate câștiga un război de uzură împotriva Ucrainei atâta timp cât Kievul este susținut de Occident.

„Nu vom câștiga competiția în acest război de uzură", a afirmat Klepach într-o prezentare pe care a susținut-o în luna mai și care a fost difuzată în mass-media săptămâna trecută. „Trăim cu iluzia că totul [în Ucraina] se va prăbuși. Nu s-a întâmplat și nu se va întâmpla. Între timp, costurile pe care le suportăm sunt în creștere."

De când Ucraina a început să-și extindă campania cu drone împotriva instalațiilor petroliere rusești în această primăvară, eliminând peste 30% din capacitatea de rafinare a țării și provocând cea mai gravă criză a combustibilului de la căderea Uniunii Sovietice, anxietatea s-a intensificat.

În iunie, Banca Centrală a Rusiei a fost nevoită să limiteze o reducere preconizată a ratei dobânzii din cauza temerilor că majorările prețurilor la combustibil ar putea stimula inflația. Panica s-a răspândit rapid pe piața obligațiunilor, determinând creșterea ratelor dobânzilor până la 17% pentru obligațiunile de stat pe 10 ani și forțând Ministerul Finanțelor să amâne emisiunile viitoare.

Având în vedere că deficitul bugetar pentru perioada ianuarie-iulie se ridică deja la 6,46 trilioane de ruble (76,1 miliarde de dolari) - depășind cu mult prognoza de 3,8 trilioane de ruble pentru întregul an - cresc temerile că Kremlinul ar putea confisca veniturile marilor întreprinderi pentru a finanța războiul.

„Dacă guvernul are nevoie de lichidități, Putin va recurge pur și simplu la confiscarea activelor. Nu-i pasă", a declarat un colaborator al unui miliardar rus. „Și cred că în această direcție se îndreaptă lucrurile."

În plus, „există senzația că puterea politică nu mai este la fel de stabilă, iar aceasta este o perioadă în care e mai bine să nu fii prezent", a spus fostul oficial din domeniul finanțelor.

Campanii de naționalizare

Deja mai multe întreprinderi deținute de miliardari ruși au fost vizate de guvern într-o campanie de naționalizare care, numai anul trecut, a dus la confiscarea unor active în valoare de 51,5 miliarde de dolari în favoarea statului, potrivit procurorilor ruși.

În iunie, statul rus a confiscat active în valoare de 7,6 miliarde de dolari (550 de miliarde de ruble) legate de Vadim Moshkovich, fondatorul Rosagro, unul dintre cele mai mari holdinguri agricole din Rusia, după ce miliardarul a fost reținut și acuzat de fraudă la scară largă.

A fost cea mai mare confiscare de active din Rusia de la începutul invaziei pe scară largă. Printre cei care și-au pierdut activele în favoarea statului se numără și Dmitri Kamenschik, care deținea anterior aeroportul Domodedovo din Moscova, precum și Konstantin Strukov, care controla una dintre cele mai mari mine de aur din țară.

Unii economiști susțin că eforturile Kremlinului de a canaliza creditarea bancară către creșterea producției militare sufocă economia civilă, mai ales deoarece ratele ridicate ale dobânzilor și inflația lasă băncile și companiile cu puține fonduri disponibile pentru investiții în sectoarele non-militare.

Economia rusă s-a blocat în prima jumătate a anului 2026, creșterea produsului intern brut scăzând la 0,3%, comparativ cu 1,2% în prima jumătate a anului 2025.

Deocamdată, însă, războiul administrației Trump cu Iranul a determinat o nouă creștere a prețurilor petrolului și i-a oferit Kremlinului o ușurare parțială de pe urma constrângerilor bugetare.

Veniturile statului rus din petrol și gaze au crescut cu 60% în iulie față de aceeași lună a anului precedent, pe fondul creșterii prețurilor globale la petrol, dar sunt încă cu 11% mai mici în perioada ianuarie-iulie față de aceeași perioadă a anului trecut.

Atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor rusești de petrol, precum și asupra rețelei extinse de depozite aparținând Wildberries, cel mai mare retailer online din Rusia, afectează, de asemenea, profiturile miliardarilor ruși.

„Asta îi costă bani pe acești oameni", a spus asociatul miliardarului rus, referindu-se la cele mai bogate persoane din Rusia. „Trebuie să bage mâna în buzunar. Nu sunt obișnuiți să aibă toate aceste probleme."

Ucraina a lovit peste 20 de depozite Wildberries de când a început să vizeze facilitățile companiei pe 18 iulie, într-un val de atacuri care, potrivit estimărilor unor economiști, a distrus mărfuri în valoare de peste 6 miliarde de dolari și a provocat daune de peste 3 miliarde de dolari infrastructurii Wildberries.

Cum se scot banii din țară

„Nu este un loc în care ai vrea să faci afaceri", a adăugat asociatul miliardarului. „Dacă poți scoate bani din țară, o faci."

Un director de afaceri din Moscova a declarat: „Toți cei care pot încearcă să scoată bani din țară, dar devine din ce în ce mai dificil să faci asta."

Un canal cheie pentru scoaterea banilor din Rusia, pe fondul restricțiilor guvernamentale tot mai severe asupra transferurilor mari de numerar în străinătate, implică deschiderea de conturi de brokeraj în țările vecine Kazahstan, Kârgâzstan și Armenia, potrivit directorului executiv din Moscova și fostului oficial din domeniul finanțelor.

„De acolo, acești bani pot fi investiți în întreaga lume", a spus fostul oficial din domeniul finanțelor.

Pe măsură ce cresc îngrijorările cu privire la costul financiar tot mai mare al războiului, mai mulți înalți oficiali au avut intervenții publice rare în ultimele săptămâni.

German Gref, directorul Sberbank, s-a abătut de la linia oficială la sfârșitul lunii iunie, declarând public că toată lumea dorește ca războiul să se încheie cât mai curând posibil.

Apoi, la începutul lunii august, influentul primar al Moscovei, Serghei Sobianin, s-a pronunțat împotriva apelurilor membrilor parlamentari cu poziții radicale de a orienta și mai mult economia către război.

„Dacă nu există economia vieții pașnice în sine, nu vor mai exista impozite, nici venituri pentru populație, situația politică va fi complet diferită, iar atunci nu vom avea succes nici în război", a declarat Sobianin pentru TASS, o agenție de știri de stat. „Iar a distruge viața, a distruge economia civilă, înseamnă a distruge țara însăși."