Cât de "verde" este "energia verde". Un profesor universitar specializat în Mediu explică ipocriziile din spatele tehnologiei

• Tweet

Mineritul este una din cele mai mari ipocrizii ale Europei, care a închis minele pentru a nu polua, dar aduce metale care sunt exploatate rudimentar cu tehnologie poluantă din Africa sau China. Toate dispozitivele cu ecran, turbinele eoliene sau bateriile mașinilor necesită aceste metale rare.

Aurul nu mai este de mult cel mai prețios metal, chiar dacă rămâne printre metalele nobile. O serie de metale rare care sunt folosite în industria producției de energie verde sunt mai scumpe decât aurul, rodiul ajungând, la un moment dat, chiar de șase ori mai scump decât aurul. Prețul lui a mai scăzut între timp, ajungând doar de trei ori mai scump decât aurul.

Dar rodiul nu este singurul metal cu prețul atât de mare. Pe lângă acesta mai sunt o serie de metale rare sau pământuri rare, care costă foarte mult.

Dr. ing. Ioan Bud, prof. univ. la Universitatea Tehnică Cluj, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, este specializat în protecția mediului. El explică diferența dintre metalele rare și pământurile rare și la ce sunt folosite acestea.

„Metalele rare sunt cele care n-au constituit obiectul precis al exploatărilor - cum au fost la noi (în Maramureș, n.r.) plumb, zinc, cupru, aur și argint. Asociat acestor metale, se găseau și metale cum este seleniu, molibden, bismut, galiu, germaniu care, la vremea aceea, erau utilizate, dar într-o pondere mai mică. Nu constituiau obiectul unor exploatări speciale", explică el.

Despre pământurile rare, profesorul mai spune că acestea sunt o grupă de elemente chimice absolut necesare în producția energiei verzi și la orice dispozitiv care are un ecran digital. „Pământurile rare sunt cele din grupa lantanidelor (din grupa metalelor tranziționale de tip f. Caracteristica lantanidelor este că au electronul/electronii de valență în substratul 4f, n.r.)", spune el.

Elementele din aceste pământuri rare sunt folosite sunt în domeniul electronic, la mașini electrice, la baterii, în energiile verzi, la turbinele eoliene și în special la orice dispozitiv cu ecran precum telefoane mobile sau laptopuri. „Turbinele eoliene, panourile solare, în special bateriile, toate acestea necesită aceste elemente chimice numite pământuri rare. Inclusiv aluminiul începe să devină un element critic, strategic, pentru că e folosit în domeniu bateriilor, alături de metale rare și pământuri rare", completează profesorul.

Partea proastă este că toate aceste elemente se exploatează în China sau Africa, unde mineritul se practică fără respectarea unor norme minime de protecție a mediului. Practic, în materie de protecția mediului, ce câștigăm prin producerea energiei verzi, pierdem la obținerea acestor metale rare.

„De exemplu cobaltul (necesar la tot ce înseamnă norme de poluare Euro 5 sau Euro 6 - N.R.) îl aducem din Congo, unde se exploatează cât se poate de rudimentar. Așa numitul minerit artizanal. Anumite ONG-uri au dovedit că sunt până la 2.000 de morți pe an din cauza acestor exploatări sălbatice. Eu consider că este o ipocrizie: vreau să mă folosesc de munca - și blestemul - altora, ca eu să fiu ecologist. Dar în același timp definesc că poluarea este globală. Păi, dacă este globală, atunci ar trebui să mă intereseze și ce se întâmplă în acel colț de lume (unde se exploatează- N.R.), nu numai la mine în curte", spune el.

Profesorul mai arată că exploatarea acestor metale rare ar trebui făcută în țările dezvoltate, care își permit să folosească așa numitele „tehnologii curate".

„Deocamdată, metalele folosite în tehnologiile acestea sunt aduse din China sau din Africa, unde sunt obținute cu poluare majoră. Dacă am vrea să fim cinstiți, ar trebui să le producem în țările dezvoltate, care pot să-și permită tehnologii care să lucreze curat. Dacă vrei să exploatezi acolo, te duci și implementezi tehnologii curate. Că eliberăm dioxid de carbon în China sau în Europa, creează aceeași problemă asupra climei", conchide el.

Ceea ce este interesant, este faptul că în România sunt zăcăminte de multe dintre aceste metale rare, unul dintre ele fiind staniu, găsit chiar în Maramreș. De asemenea, mai avem zăcăminte de wolfram, galiu, litiu, disprosiu, zirconiu.

„China încă exploatează și controlează piața acestor metale rare și pământuri rare. Începând cu 2018, SUA a înțeles miza acestor pământuri rare și a început să le exploateze și să intervină pe piață cu o pondere din ce în ce mai mare. Europa încă nu a înțeles foarte bine să intervină în exploatarea acestor metalelor rare și pământurilor rare", mai adaugă el.

Mai trebuie spus că prețurile acestor metale a crescut constant și continuă să crească pe piață.