• Tweet

* La 20 de ani de la afacerea Răpirea din Irak, secretele ascunse prin dosare continuă să iasă la iveală

* Jurnaliștii străini publică informații noi despre capturarea celui mai vestit traficant de armament, Viktor Bout. Relentless operațiunea ofițerilor antidrog americani (DEA) a avut și un episod românesc

* La noi, cazul Bout rămâne secretizat pentru o jumătate de secol, alături de răpirea jurnaliștilor români, închise la ordinul Palatului Cotroceni

* Relentless, a dat chix la București, în ianuarie - februarie 2008

* În ciuda ratării, autoritățile SUA ne-au mulțumit public pentru contribuție, în timp ce procurorii români care au coordonat dosarul Armamentul, și au participat la Relentless, au fost maziliți

Puține sunt cu adevărat secretele unui stat. Cele care contează cu adevărat, zac ascunse zeci de ani prin seifurile președinților și ale șefilor spionajului. Unii spun că toate aceste informații încap într-o servietă obișnuită. Din când în când, din motive care ne scapă, secretele acestea "cosmice", sunt parțial sau total declasificate. Adevărurile care deranjează sunt blurate. "Igienizate", în jargonul spionilor. Bolboroseala informațiilor secrete în presă se numește scurgere de informații. Sunt aruncați în luptă procurorii care încearcă să oprească hemoragia informativă. Prin metode specifice, aceștia astupă scurgerile și gurile jurnaliștilor. Personal, am trăit în mijlocul unor astfel de combinații informative după 2005. Pentru autorul acestui material, părtaș fără voie la afacerea Răpirea din Irak, era clar încă de acum două decenii, când a fost parcat în locația K2-T14 a sereiului că secretizarea președintelui ( Băsescu a ascuns dosarele răpirii jurnaliștilor pentru 50 de ani ) va produce consecințe pe termen lung. Despre dosarele răpirii nu se mai vorbește, deși produc în continuare efecte în plan internațional. O parte din infractorii condamnați și închiși în urma acestor operațiuni secrete ( americanul Mohammad Munaf și rusul Viktor Bout) au fost eliberați înainte de ispășirea pedepselor, în 2022, sub diverse pretexte. Recent, spionajul de peste ocean a declasificat operațiunea Relentless ( capturarea traficantului de arme Viktor Bout) din 2008. O devoalare parțială. Despre Negustorul Morții cum a fost denumit Bout s-au turnat două pelicule de succes. Despre operațiunea Relentless s-au scris cărți și s-au realizat emisiuni în occident. Rămâne de văzut de ce românii au păstrat tăcerea absolută cu privire la participarea la operațiunea ratată de la București. Să fie de vină legătura traficantului Viktor Bout cu dosarul Răpirea din Irak ?

Pe scurt

"Operațiunea Relentless" a fost o misiune secretă a Agenției Antidrog din SUA (DEA) care s-a materializat la începutul anului 2008, prin arestarea traficantului de arme Viktor Bout. Vânătoarea planificată de americani la București și Bankok a fost pusă în aplicare de un fost agent SAS Mike Snow și de o mână de agenți DEA, între care s-au aflat și foști colaboratori ai traficantului. Operațiunea din Thailanda a dus la capturarea și, în cele din urmă, la extrădarea lui Bout în Statele Unite, unde a fost condamnat la închisoare de către un tribunalul federal din Manhattan. În decembrie 2022, Bout a fost eliberat la schimb cu baschetbalista Brittney Griner, condamnată în Rusia pentru posesie de droguri. Povestea vânătorii internaționale de traficanți de armament a făcut subiectul volumelor "Operațiunea Relentless" scris de Damien Lewis și "Russia's Man of War", autor Cathy Scott-Clark. Conform acestora, DEA l-ar fi contactat pe fostul luptător SAS Mike Snow, care îl cunoștea pe Bout și care, împreună cu alți agenți și traficanți de arme au pus la cale o operațiune de capturare a traficantului. Echipa pregătită de DEA a pozat în cumpărători de arme pentru organizația teroristă FARC. Inițial, aceștia au întins capcana la București, unde Bout a fost așteptat, filat și înregistrat cu mandat special eliberat de Curtea de Apel București. Dintr-un motiv sau altul, traficantul nu a venit la București, iar DEA a ratat operațiunea. L-au săltat pe traficant la Bangkok. Documentele operațiunii ratate de la București au fost secretizate înt dosarul 628/D/P/2005 (Armamentul), disjuns din dosarul 540/D/P/2005 (cunoscut ca Răpirea din Irak). Documentele acestor dosare au fost clasificate la nivel de secret de stat, pentru o jumătate de secol, de fostul președinte Traian Băsescu. Partea publică a dosarului răpirii a fost închis la comandă, ca dealtfel și 628. Autoritățile americane ne-au mulțumit public pentru contribuția la prinderea traficantului rus. Dat afară din magistratură, fostul procuror șef adjunct DIICOT Ciprian Nastasiu, coordonatorul dosarelor de crimă organizată de la acea dată, a dezvăluit colaborarea veche dintre statul roman, traficanții de arme din filiera româno-moldoveană a lui Bout și teoriștii Omar Hayssam și Mohammad Munaf. Nastasiu nu a pomenit niciodată de numele operațiunii Relentless. Întrebat în Parlament despre dosarul 628/D/P/2005, ministrul Justiției, de la vremea aceea, Cătălin Predoiu, s-a făcut că plouă. A recunoscut existența dosarului, a spus câteva cuvinte despre anchetarea lui Bout, dar a refuzat să ofere amănunte pe motiv că baza de date a ministerului se reconfigurează. Presa centrală a oferit încă din 2008 amănunte despre activitatea rețelei Viktor Bout în România și Republica Moldova.

"...VB a fost arestat datorită interceptărilor autorizate de Curtea de Apel București în dosarul de armament. Au stat cei de la DEA o lună la șefii DIICOT în birou (ian.-febr. 2008), iar Angela și Ciprian au muncit la foc continuu 30 de zile, cu o echipă de la IGPFR și cu DEA. Care SRI?! Am chemat noi doi ofițeri, ca să nu fie discuții, cum fuseseră la Busuioc. Unul din ei e la pensie acum, undeva în Argeș iar de celălalt nu am mai auzit după încheierea operațiunii. Departamentul de Stat a transmis mulțumiri oficiale la DIICOT pt. acțiunea cu VB, iar Kovesi și Olaru nu au dat nici comunicat de presă...cică doar nu a auzit nimeni de Viktor Bout, cine o mai fi și ăsta!!! Era un citat... A dat IGPFR comunicat (în Cotidianul, parcă) și s-a ofticat K rău...", fragment din volumul Puterea din Umbră - În spatele ușilor închise - editura Junimea 2010.

Legătura cu dosarele DIICOT

În epoca inteligenței artificiale (AI), dacă veți încerca să găsiți pe mașinile de căutare existente, o legătură între afacerea Răpirea din Irak și cel mai mare contrabandist de armament, Viktor Bout, nu o veți găsi. În cel mai bun caz, AI vă v-a spune că orice legătură dintre răpirea jurnaliștilor români în Irak, din 2005 și Relentless, este o simplă speculație. Și asta în ciuda faptului că, declasificarea și publicarea acțiunii de urmărire și arestare a lui Viktor Bout în presa străină, ne arată că fostul președinte al României Traian Băsescu a mințit și că, documentele clasificate de acesta, în urmă cu două decenii, ascund legăturile apropiate dintre traficanții de armament și condamnații dosarului Răpirea din Irak. Practic, dosarele 540 ( Răpirea) și 628 (Armamentul) au ca numitor comun operațiunile de trafic internațional cu armament, desfășurate de instituțiile statului român cu teroriștii condamnați pentru răpire Omar Hayssam, Mohammad Munaf, alături de Viktor Bout, Andrew Smulian, Monzer Al Kassas și alții. A spus-o în cartea sa Prădarea României, fostul procuror șef ajunct Ciprian Nastasiu, coordonatorul și tăinuitorul dosarelor susmenționate.

"Omar Hayssam putea dezvălui multe, căci reprezenta o parte din sistem; lucra pentru sistem, lucrase și pentru fosta Securitate, lucra acum și pentru noile servicii de informații, avea o mulțime de bani investiți în afara țării, era implicat în trafic de armament, participase la operațiuni de spălare de bani și toate acestea fuseseră la un moment dat coordonate fie de serviciile secrete, fie de clasa politică. Era omul sistemului și, ca orice om al sistemului, nu putea spune nimic", afirma Ciprian Nastasiu, fost procuror șef adjunct DIICOT.

În dosarul traficului cu armament, munca procurorilor a fost compartimentată, fiecare dintre aceștia având bucățica sa. Nastasiu a fost singurul personaj care avea tabloul complet. Cert este că în cele două dosare despre care vorbim, procurorii DIICOT au intrat în conflict direct cu factorul politic și cu conducerea Ministerulului Public de la acea vreme.

"Monzer Al Kassar era în 628. Prin el s-a ajuns la VB. Cei de la DEA l-au prins și era ancorat în poliția spaniolã. K nu a permis deplasarea procurorilor în USA la audierile lui Al Kassar și nici în Spania. Unii au vrut să plece pe banii lor acolo și în Italia, la Torino, dar nu au mai apucat. Avea o singură obsesie: să nu îi luãm noi fața lui Olaru, de parcă îi păsa de fața cuiva! Atât o ducea pe ea capul și uite unde s-a ajuns! O să întrebe cineva vreodatã aceste lucruri? Și nu asta e problema, ci aceea că orice am spune, acum nu ne mai crede nimeni.", volumul Puterea din Umbră - În spatele ușilor închise - editura Junimea 2010.

Trebuie menționat că fără "urmele" lăsate de Nastasiu în dosarul Răpirea din Irak și fără declarațiile sale publice ulterioare, opinia publică nu avea cum să știe de dosarul 628 în care a fost anchetată rețeaua de trafic internațional cu armament Bout - Hayssam. În aprilie 2011, dosarul 628/D/P/2005 a fost închis cu NUP/SUP de procurorul șef Stoica Doru.

Episodul operațiunii ratate de la hotelul Bulevard

Cum spuneam mai sus, Relentless a fost o operațiune de urmărire, elaborată de agenția antidrog SUA (DEA) timp de mai bine de un deceniu, care a avut ca finalizare prinderea celui mai cunoscut traficant de armament din lume. Povestea romanțată a acestui personaj a fost ecranizată în două pelicule holywoodiene, cea mai cunoscută dintre acestea fiind Lord of the War cu Nicholas Cage în rolul principal. Jurnaliștii și scriitorii de peste ocean care au avut acces la dosarele DEA, spun că o condiție necesară și suficientă pentru rezolvarea cazului Bout era ca acesta să recunoască, pe bandă audio/video, faptul că era ar fi în război cu Statele Unite și că a fost complice la moartea unor cetățeni americani. La arestare, în 2008, în Thailanda, Bout a fost acuzat că a plănuit să furnizeze arme către FARC, o formațiune de gherilă considerată teroristă. În scrierile ce au urmat eliberării traficantului, jurnaliștii afirmau că, deși ONU știa că Bout activa în Africa și încălca embargourile ONU asupra armelor, nu a existat nicio modalitate eficientă de a-l urmări. Ancheta americanilor de la DEA a scos la iveală că, la nivelul anului 2000, imperiul lui Viktor Bout valora miliarde de dolari. În circa un deceniu de activitate, firmele traficantul angajaseră câteva sute de oameni care zburau în toate colțurile lumii pe zeci de aeronave, în mare parte, achiziționate din țări ex-sovietice.

Două volume apărute pe piață, la scurt interval după eliberarea traficantului din închisorile americane, fac referire și la legăturile lui Viktor Bout cu România. Esența dosarelor Răpirea din Irak și Armamentul este adevărata dimensiune a contribuției statului român la traficul international ilegal cu armament. Miezul problemei se află în dosarul 628, unde este documentat și eșecul operațiunii Relentless, desfășurată în perioada ianuarie-februarie 2008 la București. Cathy Scott-Clark afirmă în volumul său Russia's Man of War - The Extraordinary Viktor Bout ( Capitolul 15 - Dacă faci multe favoruri, le vei primi înapoi ) că echipa DEA care îl urmărea pe traficantul rus și-a asumat multe riscuri când și-a relocat activitățile la București. Au mers pe mâna unui colaborator, Andrew Smulian care a promis că îl va atrage pe Bout în cursă, promițându-i un contract de nerefuzat cu formațiunea columbiană FARC. DEA spera că Bout nu va fi speriat de scandalul (în plină desfășurare la București) referitor la închisorile secrete ale CIA. Clădirea care găzduia presupusa închisoare (black site), unde CIA ar fi torturat suspecții atacului din 9-11 septembrie 2001 asupra turnurilor gemene se afla la numai câțiva kilometri de hotelul în care erau găzduită echipa antidrog. Bout nu ar fi intenționat să meargă la București și i-a spus lui Smulian că este o idee proastă. DEA a interceptat toate comunicațiile cu Viktor Bout cu acceptul Curții de Apel București (CAB) care a eliberat mandate în acest sens. Negocierile au fost tensionate pentru că presupușii beneficiari de la FARC spuneau că au 5 milioane de dolari în camera de hotel, în timp ce traficantul rus cerea o amânare pentru că avea probleme în privința obținerii vizei de călătorie în România. Bout se temea de prezența masivă a autorităților americane în țara noastră și ar fi preferat ca întâlnirea să aibă loc în Muntenegru sau în Armenia. Discuțiile s-au întins aproape două săptămâni fără rezultate notabile, timp în care s-au vehiculat mai multe alternative. Noi am aflat că DEA a stat la București cel puțin o lună, timp în care au făcut nenumărate vizite la DIICOT. În cele din urmă, călătoria lui Bout în România a fost anulată, pentru că traficantul era bănuitor. Etapa românească a operațiunii Relentless a fost un eșec.

„Arestarea lui Bout de ieri a fost rezultatul strânsei colaborãri între Poliția Regalã Thailandezã și DEA. De asemenea, au mai colaborat în această operațiune de punere în executare internațională Poliția Română de Frontieră, Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casație și Justiție, Corpul de Poliție Curaçao din Antilele Olandeze și Serviciile Secrete ale Poliției Naționale Daneze".

6 martie 2008 - DEA

Dosarul Armamentul și operațiunea Relentless

Două conflicte majore din istoria recentă au dominat titlurile de știri: războaiele din Irak și Afganistan. Cu toate acestea, în aceeași perioadă a fost martora altor războaie, la fel de devastatoare... în Angola, Rwanda, Congo, Sudan și Sierra Leone, aceste conflicte „al doilea nivel" s-au dezlănțuit în mare parte neobservate de lumea exterioară, producând o mai mare pierdere de vieți omenești decât războaiele din Irak, cât și cele afgane la un loc. Numai în Congo se estimează că aproximativ cinci milioane de oameni au murit. Aceste conflicte au fost perpetuate în mare parte de fluxul clandestin de armament către aceste părți ale lumii, scria jurnalistul Damien Lewis, autorul volumului Operațiunea Relentless.
Capturarea lui Bout a fost strâns legată de destructurarea rețelei criminale Omar Hayssam - Mohammad Munaf - Monzer Al Kassar și de cea de contrabandiști moldoveni. În 4 aprilie 2005, Ciprian Nastasiu a disjuns dosarul 628 din dosarul Răpirea din Irak. SUA l-a invitat pe Nastasiu în SUA să conferențieze în fața CIA și NSA despre protocoalele secrete atât de controversate, apoi autoritățile americane i-au pus la dispoziție un morman de informații despre aventurile lui Bout prin lume. Dosarul Armamentul pornise cu dreptul, dar ducea chiar în ușa Cotrocenilor. În presa centrală de la București au apărut informații despre filiera de trafic ilegal cu arme româno-moldoveană. Serialul Cupola, apărut în presa scrisă, părea rupt din rapoartele contraspionajului militar. Nume, grade, operațiuni erau descrise în amănunt, într-un tablou parcă ireal. Se legau toate cu activitățile infracționale ale traficantului rus căutat de DEA.

"Putem discuta mult despre But [Bout], pe care și noi l-am considerat a fi racket moldovean, în realitate. Vitaly Usturoi îți spune ceva? Victor Plahotniuk - acționar la Petrom Moldova? Loratel Cipru, Victoria Bank și Victoria Invest, cu conexiuni în Cehia, Scoția și Delaware? Oleg Voronin și Josanu Anatolie - fost KGB, bănuiesc cã acum e GRU? Ion (Ivan) Busuioc (GRU), (actualmente în arest, că a cam stricat ploile lui Florinel Coldea în august 2007...) spunea

cã existã o bazã militară clandestină în Ucraina, unde se aduc rachete „de la Românica" și se planifică transporturi pt. FARC, Sudan și Orientul Apropiat. Nu știu numele. Cam asta este filiera. Scoțienii (prin comisiile noastre rogatorii) și Departamentul de Stat au în lucru cazul, alături de niște certificate de trezorerie false transmise de Direcția Antimafia din Torino încă din ianuarie." - volumul Puterea din Umbră - În spatele ușilor închise - editura Junimea 2010.

Cărțile apărute, târziu, după eliberarea traficantului rus nu fac referire decât vag la filiera româno-moldovenească, pentru că Viktor Bout și-a ținut gura și și-a protejat colaboratorii. După cum bine observa unul dintre autorii volumelor apărute pe piață despre operațiunea Relentless " Bout a făcut puțin pentru a se apăra și, făcând acest lucru, a evitat să intre în detalii despre toate livrările sale de arme de pe tot globul și, prin urmare, a evitat implicarea altora.". Astfel, mărturiile consemnate de Cathy Scott-Clark, unul dintre jurnaliștii care a stat de vorbă cu Bout la Moscova, ridică numeroase semne de întrebare cu privire la probele strînse de Agenția Antidrog din SUA împotriva traficantului. Rămâne de văzut ce se află în dosarele DIICOT, având în vedere documentele livrate de serviciile secrete SUA fostului procuror Ciprian Nastasiu, în numeroasele sale vizite în SUA. Șpăgile date de Bout în România pentru a putea utiliza aeronavele pe teritoriul țării sunt pomenite în cele două cărți susmenționate.

"Rezultatele anchetei şi succesul procurorilor ilustrează strânsul parteneriat pe care Agenţia Antidrog Americană (DEA) are privilegiul de a-l avea atât cu procurorii români din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), cât şi cu anchetatorii de la Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate din cadrul Poliţiei Române. Poporul american datorează recunoştinţă Guvernului României şi poporului român pentru eforturile exemplare şi neobosite depuse de autorităţile române în sprijinul acestei anchete. Adresez mulţumiri sincere Guvernului României şi poporului român pentru cooperarea şi parteneriatul excelente cu DEA şi Statele Unite ale Americii în lupta comună împotriva traficanţilor de droguri şi a narco-teroriştilor din întreaga lume. "

Fragment din declarația ambasadorului SUA Mark Gitenstein - 4 noiembrie 2011

Drept mulțumire pentru activitatea lor în dosarele cele mai importante ale DIICOT, printre care și în dosarul Armamentul, la care face referire și fostul ambassador SUA Gitenstein, procurorii șefi adjuncți Ciprian Nastasiu și Angela Ciurea au fost dați afară din magistratură și hăituiți prin procese.

" În cauză au efectuat acte de procedură mai mulți procurori din cadrul D.I.I.C.O.T. în colaborare cu autoritățile SUA, însă instituția solicitată a considerat ca nefiind relevante numele acestora." Fragment din răspiunsul nr. 109421 / 2011, formulat de ministrul Cătălin Predoiu, pentru Parlamentul României, la interpelarea referitoare la dosarul Armamentul.

A fost Viktor Bout cu adevărat "Negustorul Morții" sau doar o concurență nedorită pentru SUA?

Născut în 1967 în Tadjikistan, Viktor Bout afirmă că, după dizolvarea URSS, nu avea cetățenie rusă. A urmat cursurile Institutul de Limbi străine al armatei sovietice, apoi a fost trimis în Mozambic în 1987. Traficantul povestește jurnaliștilor că a demarat în afaceri la începutul anilor '90 , ca mic bișnițar într-un stat aflat în disoluție. În 1993 a înființat o companie de transport aerian de marfă la Bruxelles și a intrat în afaceri cu traficantul bulgar de arme Peter Mirchev. A transportat "diverse mărfuri" în state ca Angola și Afganistan. Practic, din discuțiile cu traficantul rus reiese că Bout și-ar fi trimis flota de aeronave, oriunde, să facă orice, bani să iasă. A transportat pești Tilapia din Africa în Europa, găini congelate în Nigeria și ajutoare în zone tulburi sau de conflict pe tot globul. În 1997, avioanele lui Bout au participat chiar și la Programele Alimentare Mondiale ale ONU. Filozofia traficantului era ca avioanele sale să nu zboare niciodată goale. Autoritățile americane și cele britanice aveau altă părere. Anchetatorii spuneau că Bout căra cu avioanele sale armament în Congo. Chiar dacă americanii sunt cel mai prolific furnizor de arme din lume, CIA, FBI, Drug Enforcement Administration și Departamentele Trezoreriei și Justiției au dat vina pe traficantul de arme rus pentru sute de mii de morți și pentru înarmarea milițiilor, care au violat și torturat.

„Omar a spus cã armele furnizate lui Saddam Hussein, în special între 2000 și 2002, veneau din Transnistria, intermediate de Anatolie Josanu și Ion Busuioc și livrate de o companie moldoveneascã, Jet Line, în proprietatea lui Viktor Bout, care avea un cuvânt greu de spus în rețeaua ilegală a traficului de armament. Ei cereau ca documentația privind utilizatorul final sã fie certificată de Yemen", povestea Nastasiu. Specialiștii au calculat că, până în 2023, Washingtonul a exportat arme în valoare de 238 de miliarde de dolari pe an. În aproape toate locațiile în care Viktor Bout făcea afaceri cu o parte, Statele Unite înarmau cealaltă parte. Bout a fost descris de Consiliul Național de Securitate al SUA (NSC) și de MI6 ca fiind cel mai notoriu traficant de arme din lume datorită capacității sale de a livra arme în zonele de război civil, cu complicitatea celor mai înalte ranguri de guvern și armată din Rusia. Traficantul a fost numit „unul dintre cei mai periculoși oameni de pe fața pământului". Interpol a emis un mandat de arestare pe numele său în 2002 pentru spălare de bani. Din 2006 Statele Unite ale Americii și Regatul Unit al Marii Britanii și-au concertat eforturile pentru a-l elimina. 

Eduard Ovidiu Ohanesian