• Tweet

Serviciul Român de Informații (SRI) a revenit, vineri, cu noi precizări despre contractul de 196 milioane euro atribuit către Digi România prin programul european SAFE, după ce primul comunicat al instituției și explicațiile premierului demis Ilie Bolojan au ridicat noi întrebări despre cine a decis, de fapt, alegerea companiei.

Noul comunicat pare să încerce o repoziționare a SRI. Dacă în prima reacție Serviciul sublinia că identificarea și selecția furnizorilor SAFE se fac în cadrul Grupului de lucru interinstituțional coordonat de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, acum instituția precizează că ea însăși a identificat nevoia, a consultat piața, a elaborat documentația și a atribuit acordul-cadru către Digi România, printr-o procedură de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.

Clarificarea îl ajută parțial pe Ilie Bolojan, care susținuse joi seara, la Euronews, că acordul dintre SRI și Digi „nu are nicio legătură cu Guvernul României" și că el personal a aflat „din presă" cine a semnat contractul. Totuși, noul comunicat nu scoate complet Guvernul din ecuație. SRI confirmă din nou că întregul program SAFE se desfășoară sub coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului, iar documentele întocmite de Serviciu au fost transmise spre analiză și aprobare către Grupul de lucru interinstituțional, CSAT și comisiile parlamentare de apărare.

SRI: am identificat nevoia, am consultat piața, am atribuit acordul-cadru către Digi

În noul comunicat, SRI precizează că, potrivit OUG nr. 62/2025, întregul program SAFE este coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului, dar Serviciul este una dintre instituțiile care au atribuții în realizarea achizițiilor publice pentru proiectele incluse în Planul de investiții în industria de apărare a României.

În acest cadru, SRI spune că a parcurs etapele aferente atribuirii acordului-cadru încheiat cu Digi România. Instituția susține că a identificat necesitățile și obiectivele achiziției, prin raportare la atribuțiile sale legale și la obiectivele programului SAFE, a realizat consultarea pieței pentru identificarea soluțiilor tehnice și financiare și a elaborat documentația de atribuire.

Ulterior, documentul de analiză a solicitării de informații, întocmit de SRI, a fost transmis spre analiză și aprobare către Grupul de lucru interinstituțional, CSAT și Parlament, prin comisiile reunite de apărare, ordine publică și siguranță națională.

SRI anunță că, în baza prevederilor Instrumentului SAFE și ale OUG nr. 62/2025, a desfășurat procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare și a atribuit acordul-cadru către operatorul economic Digi România.

O nuanțare care vine după declarațiile lui Bolojan

Noul comunicat vine după ce Ilie Bolojan a încercat, joi seara, să mute întreaga responsabilitate a contractului către SRI.

Întrebat de ce a fost aleasă Digi România pentru un contract de 196 milioane euro, în condițiile în care grupul controlează și Digi24, și Digi FM, iar premierul a avut apariții frecvente în ecosistemul media Digi, Bolojan a spus că încheierea contractului „nu are nicio legătură cu Guvernul României".

Premierul demis a afirmat că fiecare autoritate beneficiară din programul SAFE și-a negociat propriile contracte, iar Grupul de lucru de la nivel guvernamental ar fi făcut doar o verificare finală privind încadrarea în sume și destinația banilor. El a susținut că nici Guvernul, nici el personal nu au discutat contractul Digi și că a aflat din presă cine a semnat acordul.

Noul comunicat al SRI pare să meargă în direcția acestei explicații, în sensul că Serviciul își asumă consultarea pieței, documentația, negocierea și atribuirea. Dar nu confirmă varianta radicală a lui Bolojan, potrivit căreia contractul nu ar avea „nicio legătură" cu Guvernul.

Dimpotrivă, comunicatul păstrează explicit rolul Cancelariei Prim-Ministrului în coordonarea întregului program SAFE și arată că documentele SRI au fost trimise spre analiză și aprobare către Grupul de lucru interinstituțional. Cu alte cuvinte, Guvernul Bolojan nu apare ca autoritate care a negociat direct cu Digi, dar rămâne parte a mecanismului de coordonare și aprobare prin care contractul a ajuns să fie semnat.

Primul comunicat punea accentul pe selecția furnizorilor în Grupul coordonat de Cancelarie

În primul comunicat, SRI precizase că „identificarea și selecția furnizorilor pentru proiectele finanțate prin SAFE" se realizează în cadrul Grupului de lucru interinstituțional coordonat de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, conform procedurii stabilite prin OUG nr. 62/2025.

Acea formulare ducea centrul de greutate spre mecanismul guvernamental. După apariția declarațiilor lui Bolojan, noul comunicat mută accentul spre rolul operațional al SRI. Serviciul a identificat nevoia, a consultat piața și a atribuit acordul-cadru.

Cele două poziții pot fi armonizate juridic doar printr-o formulă de compromis. SRI a inițiat și derulat procedura, dar în cadrul unui program coordonat de Cancelaria premierului și supus aprobării Grupului de lucru, CSAT și comisiilor parlamentare.

Politic, însă, această nuanțare nu elimină problema pentru Bolojan. Dacă programul este coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului, iar documentele au mers la Grupul de lucru interinstituțional pentru analiză și aprobare, atunci afirmația că acest contract „nu are nicio legătură cu Guvernul" pare cel puțin forțată.

Contract de 196 milioane euro pentru centru de date și platformă LLM

Contractul cu Digi a fost anunțat inițial de Guvern în lista achizițiilor finanțabile prin instrumentul european SAFE. Executivul a transmis că România are alocată suma de 16,68 miliarde euro, bani destinați achiziției de echipamente militare sau cu utilizare duală și infrastructurii duale.

În lista contractelor semnate înainte de 30 mai 2026, Guvernul a inclus și „dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM pentru securitate cibernetică", în valoare de 196 milioane euro, contract încheiat cu Digi România S.A. și realizat integral în România.

Ulterior, Digi Communications a confirmat, printr-un raport curent transmis pieței de capital, că filiala sa din România a semnat cu SRI un acord-cadru pentru dezvoltarea unui centru de date și a unei platforme integrate de evaluare a modelelor de inteligență artificială de tip LLM, specializate în securitate cibernetică. Acordul are o valoare de până la 196 milioane euro, include componente hardware și software și urmează să fie implementat etapizat pe o perioadă de patru ani.

Procedură fără anunț public, într-un contract cu miză uriașă

Cel mai sensibil element din noul comunicat este confirmarea că SRI a folosit o procedură de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.

În domeniul apărării și securității, astfel de proceduri pot fi permise de lege în anumite condiții, mai ales când există elemente de confidențialitate, securitate națională sau restricții tehnice. Dar într-un contract de aproape 200 milioane euro, acordat unei companii care face parte dintr-un grup cu influență majoră în telecom și media, această opțiune ridică inevitabil întrebări publice.

Câți operatori au fost consultați? Ce soluții tehnice și financiare au fost analizate? De ce a fost Digi considerată opțiunea potrivită? Au existat alternative? Care au fost criteriile de evaluare? Ce părți din contract vor fi realizate direct de Digi și ce părți prin subcontractori? Ce garanții există privind protecția datelor, suveranitatea tehnologică și controlul statului asupra infrastructurii?

SRI invocă prevederile legale și particularitățile SAFE, dar nu oferă răspunsuri publice la aceste întrebări. Iar apelul lui Bolojan la transparență, făcut joi seara la Euronews, rămâne deocamdată doar o declarație politică.

De ce cazul Digi îl lovește direct pe Bolojan

Contractul Digi a devenit rapid o problemă politică pentru Ilie Bolojan din cauza contextului mai larg.

Digi România face parte din același grup cu Digi24 și Digi FM, platforme unde Bolojan a avut numeroase apariții în perioada guvernării. Criticii premierului au susținut că interviurile de la Digi au fost prietenoase și au contribuit la consolidarea imaginii sale publice de reformator auster, în timp ce cetățenilor li se cereau sacrificii bugetare.

În plus, relația instituțională dintre Bolojan și fostul RCS&RDS, actuala Digi, nu începe cu programul SAFE. Ea are un istoric mai vechi la Oradea, unde compania a fost implicată, în perioada administrației Bolojan, în proiecte de comunicații, infrastructură subterană, energie și sponsorizări sportive.

Aceste episoade nu demonstrează o ilegalitate, dar creează un context politic sensibil, cu un premier care a apărut frecvent la televiziunea unui grup media ajunge să conducă Guvernul în mandatul căruia o companie din același grup primește un acord-cadru de până la 196 milioane euro, printr-un program coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului.

SRI încearcă să clarifice, dar mută problema înapoi spre Palatul Victoria

Prin al doilea comunicat, SRI încearcă să clarifice că Serviciul a derulat efectiv procedura de atribuire. Dar această precizare nu anulează rolul Guvernului în arhitectura SAFE.

Dimpotrivă, comunicatul confirmă că proiectul SRI-Digi nu a fost o simplă achiziție izolată a unei instituții, ci parte dintr-un plan național de investiții în industria de apărare, coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului, analizat în Grupul de lucru interinstituțional, aprobat în CSAT și trecut prin comisiile parlamentare de apărare.

Pentru Bolojan, problema rămâne, pentru că nu poate spune convingător că Guvernul nu are „nicio legătură" cu un contract inclus într-un program coordonat de propria Cancelarie. Poate susține că nu a negociat personal și că SRI a derulat procedura. Dar responsabilitatea politică pentru mecanismul SAFE, pentru aprobarea pachetului și pentru lipsa de transparență publică rămâne la nivelul Guvernului.