• Tweet

Înainte de noul an universitar, mai mulți studenți au fost păcăliți să închirieze apartamente. Proprietarul-fantomă rezervă locuința pe platformă, apoi o pune pe site-uri de anunțuri cu chirii. Ca să comită frauda, persoana fură identitatea cuiva și se folosește de acte false. Apoi le ia banii clienților și dispare. Site-ul de investigații Snoop a găsit persoana a cărei identitate a fost furată și a descoperit și una dintre firmele implicate.

Călin-Ionuț Dumitrescu, un bucureștean de 39 de ani, inginer IT, a descoperit că buletinul său e folosit în contractele pentru chiriile fantomă, după ce mai mulți păgubiți l-au contactat. „Cel care păcălește acești oamenii mi-a furat identitatea. Folosește buletinul meu", spune el. Totul a început, pentru Dumitrescu, pe 13 septembrie 2025. A fost momentul când bărbatul din București a aflat că cineva se folosește de identitatea sa și comite escrocherii cu apartamente închiriate fictiv. În următoarele zile e pus la curent cu dimensiunea: „a făcut" nu doar o victimă, ci zeci de păgubiți în cel puțin trei orașe mari din țară.

„Sunt oameni escrocați în numele meu la Craiova, Timișoara și București", spune Dumitrescu, care a fost de acord să vorbească cu Snoop despre situația în care se găsește. Era plecat din țară la jumătatea lui septembrie când a fost sunat de poliție. Mai exact de polițiștii de la Secția 5 în Craiova. „Mi-au adresat niște întrebări. Dacă am proprietăți imobiliare, dacă închiriez, dacă am afaceri în acest oraș. Le-am spus că nu am afaceri în Craiova și nu am trecut prin oraș decât în tranzit."

Polițiștii îi comunică apoi că este principalul suspect într-un caz de escrocherii cu apartamente cu închirieri fictive și că pe numele lui a fost deschis un dosar penal. „Le-am spus că nu am nicio legătură cu aceste fapte, că altcineva se folosește de identitate mea și mi-au recomandat să fac o plângere penală de furt de identitate la secția de poliție de care aparțin.", arată investigatia de pe Snoop.ro.

A doua zi, Călin-Ionuț Dumitrescu ia legătura cu avocatul său, dar între timp „am început să fiu sunat și să primesc mesaje fie pe Facebook, fie pe Instagram de la diverse persoane păgubite care aveau o copie a buletinului meu și care susțineau că eu le-am închiriat imobile. Mai mult, că am încheiat cu ei, în mediul online, contracte de închiriere și că mi-au și virat banii în avans", povestește bucureșteanul.

Dumitrescu are trei plângeri penale pe numele lui la Craiova, pentru același tip de înșelăciune. Bărbatul nu știe exact însă câte plângeri penale au fost depuse, în total, de păgubiți împotriva lui. „Știu doar de la cei care au luat legătura cu mine. Trei la Craiova, trei la București și trei la Timișoara".

Închiriază prin Airbnb pentru o zi, maximum două, un apartament situat în zone bune. Mereu pe nume diferite, de origine sud asiatică, precum India sau Pakistan. Numărul de telefon este mereu de Cipru. Postează pe Olx.ro, imobiliare.ro, romino.ro, publi24, anunțuri cu apartamentul pentru închiriere și cere prețuri/lună sub cele ale pieței. Când este contactat de clienții pe Whatsapp pentru vizionarea apartamentului le spune că este în Valencia și că o să fie prezentă femeia de la curățenie. Folosește pentru fiecare apartament numere diferite de telefon, care pot fi apelate doar pe Whatsapp - cartele prepay, care după o perioadă nu mai funcționează. Câteodată poza de profil este un peisaj din Cipru.

Când clienții ajung la imobil le transmite că femeia de serviciu a plecat și ea, dar le dă codul de la cutia poștală de unde pot să ridice cheia. Îi asigură că există și loc de parcare. Când clienții anunță că vor să închirieze, escrocul le cere să-i trimită buletinul pe Whatsapp, pentru a întocmi contractul de închiriere și se oferă să-l înregistreze la ANAF. Le cere între 500 și 800 de euro avans chiria pe două luni, câteodată și garanție. Plata urmează să fie făcută într-un cont pe care îl va transmite el. La scurt timp le trimite contractul de închiriere, cu certificatul de semnătură electronică, generată de panda.doc, și un link pentru semnătura lor electronică.

Ulterior le trimite un alt link sau le cere să scaneze un cod QR, spunându-le că e nevoie de o confirmare la ANAF. QR-ul sau link-ul cer victimei un selfie cu buletinul. Această verificare este de fapt folosită pentru deschiderea unui cont pe o platformă de tranzacționare de criptomonede (exchange) din altă țară. Funcționează ca o casă de schimb valutar digitală: pentru a cumpăra criptomonede, utilizatorul trebuie inițial să depună bani fiat în contul respectiv. Platformele cer adesea ca numele titularului contului bancar să corespundă cu cel al contului cripto.

La transferul banilor, escrocul îi convinge pe clienți să treacă tot numele lor la „beneficiar", sub pretextul că este un cont de firmă unde a deschis o ramură destinată lor. În realitate, banii ajung în contul de pe platforma de criptomonede. Escrocul le cere un pdf cu dovada plății și le confirmă când banii intră în cont. De aici, banii pot fi convertiți în criptomonede și transferați către un portofel digital anonim, de unde devin nerecuperabili. Unii clienți s-au trezit cu proprietarii reali în apartament, când au vrut să se mute, sau au fost dați afară din locuință. La acel moment, escrocul nu le mai răspunde la apeluri.

Pe 15 septembrie 2025, Adrian*, 22 de ani, depune o plângere la Secția 14. Închiriase de pe site-ul Olx.ro o proprietate în zona Unirii, cu 600 de euro, dar când s-a dus să se mute, a găsit ușa deschisă. „M-am gândit că poate o fi trimis pe cineva să facă curat", își amintește el surpriza de a da peste proprietarul adevărat. Semnase online un contract de închiriere cu date false, în urma unei vizionări în care nu se întâlnise cu proprietarul. Adrian achitase suma. Dar nu la un cont clasic, nu la o bancă din România, ci într-un cont de criptomonede deschis pe numele lui de către cel care se pretindea proprietar, la o bancă din Estonia.

I-a dat și lui un link de verificare, unde a făcut un selfie cu buletinul. Deși i-a ridicat suspiciuni că trebuia să-și treacă propriul nume la „Beneficiar", a luat de bună explicația aleatorie a escrocului și a transferat banii. Ulterior, când a anunțat escrocul că se duce la Poliție, acesta i-a râs în față: „Tu nu te gândești că nu ai cum să legi banii de numele meu, că (transferul) este pe numele tău?", iar alte date folosite „sunt false", „cumpărate de pe Telegram". Poliția „a zis că poate să ne ajute să îl găsească, dar banii noștri nu-i mai recuperăm", povestește Adrian* pentru pe Snoop.