• Tweet

Anchetatorii DIICOT Constanța au finalizat una dintre cele mai complexe cauze de criminalitate organizată din ultimii ani, o structură pe care au numit-o, semnificativ, „Fabrica de moșteniri". Procurorii susțin că, timp de aproape un deceniu, o grupare coordonată de un constănțean, sprijinită de notari, un executor judecătoresc și oameni cu funcții-cheie în administrarea blocurilor, ar fi exploatat persoane vârstnice și vulnerabile și le-ar fi deposedat de locuințe prin montaj de acte, succesiuni „croite" și executări silite bazate pe titluri false.

Prin rechizitoriul din 8 decembrie 2025, înregistrat pe rolul Curții de Apel Constanța sub numărul de dosar 639/36/2025, procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată a 26 de persoane, pentru un „pachet" de infracțiuni care variază de la constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane până la abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals și spălare de bani. 11 dintre inculpați se află sub măsura arestului la domiciliu, unul este în arest preventiv, iar alții se află sub control judiciar sau în libertate, fără măsuri preventive.

În paralel, procurorii au cerut anularea a nu mai puțin de 105 documente - contracte de vânzare-cumpărare, dosare de executare, testamente, procuri, procese-verbale -, inclusiv 20 de înscrisuri aflate la Camera Notarilor Publici Constanța, și obligarea inculpaților la plata a 440.000 de lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.

Potrivit DIICOT , întregul mecanism ar fi început cu mult înainte de a se transforma într-o rețea sofisticată. Începând din vara anului 2015, un bărbat de 48 de ani, identificat de anchetatori drept viitorul lider al grupării, ar fi recrutat, transportat și adăpostit în imobile deținute de el în localitatea Oltina trei persoane vătămate, vârstnice și vulnerabile, menținându-le „într-o stare de aservire", pentru a le controla pensiile și până și ajutoarele de deces.

Persoanele exploatate ar fi fost private de hrană suficientă, de îngrijiri medicale adecvate și de condiții elementare de igienă, deși se aflau în imposibilitatea fizică sau psihică de a se îngriji singure. Una dintre victime ar fi fost preluată de la o altă persoană cercetată, ceea ce, în logica anchetei, arată un „transfer" de vulnerabili între cei implicați.

În 2018, același bărbat ar fi făcut pasul decisiv: ar fi pus bazele unui grup infracțional organizat, împreună cu un notar public și un executor judecătoresc. Din acel nucleu inițial, susțin procurorii, s-a conturat o structură în care, pentru diferite perioade de timp, au intrat și alți membri - între care un alt notar -, cu un scop clar: dobândirea, prin mijloace frauduloase, a unor imobile aparținând unor persoane vulnerabile, în special vârstnici în stadii avansate de degradare fizică și psihică, și „curățarea" acestor bunuri prin operațiuni juridice succesive, ca să pară perfect legale.

În perioada 2018 - iulie 2025, liderul grupării, în calitate de inițiator, ar fi căutat sistematic ținte: persoane foarte în vârstă, bolnave, singure, proprietare de garsoniere sau apartamente în municipiul Constanța. Anchetatorii notează că, uneori, identificarea se făcea cu sprijinul unor administratori de condominii sau președinți de asociații de proprietari, care aveau acces la informații privind datoriile la întreținere sau situația locativă.

Pentru fiecare caz, DIICOT descrie un circuit complex de acte, în care se îmbinau:

- procuri speciale și contracte de împrumut, presupus falsificate,
- testamente și succesiuni făcute pe baza unor înscrisuri contestabile,
- executări silite deschise în baza unor titluri executorii pe care executorul le-ar fi știut ca fiind neadevărate,
- licitații prin care imobilul era trecut pe numele unor persoane interpuse și, ulterior, vândut mai departe.

În multe situații, proprietarul real nu ar fi știut că are o „datorie" sau că și-ar fi asumat vreun împrumut. Unele titluri executorii ar fi fost întemeiate pe contracte cu date nereale, iar succesiunile ar fi ignorat moștenitorii legali în favoarea unor „legate universale" sau „moștenitori testamentari" apăruți brusc.

Într-unul dintre cazuri, DIICOT menționează că o victimă a traficului de persoane - exploatată anterior în Oltina - ar fi fost deposedată și de locuința sa din Constanța, folosindu-se același tipar de acte și succesiuni.

Notarii publici vizați de anchetă ar fi avut, conform acuzațiilor, rolul de a da acestor acte aparență de legalitate: autentificări făcute fără verificarea discernământului real al semnatarului, declarații notariale prin care o persoană în stare de demență ar fi renunțat la dreptul de habitație viageră sau ar fi acceptat succesiuni în condiții discutabile, sau atestarea unor împrejurări neconforme cu realitatea - de exemplu, că notarul s-ar fi deplasat personal la domiciliul unei persoane pentru autentificarea unor acte, deși semnătura s-ar fi făcut, în fapt, în fața secretarei din birou.

Executorul judecătoresc ar fi intervenit în momentul în care circuitul notarial nu era suficient pentru obținerea rezultatului dorit. Potrivit DIICOT , acesta ar fi deschis și dus la capăt executări silite împotriva unor persoane decedate sau pe baza unor creanțe „umflate", cu sume majorate de la 36.500 de euro la 58.000 de euro în acte, pentru a justifica adjudecări la prețuri și creanțe supraevaluate.

Pe portalul instanțelor, în dosarul 639/36/2025 apar ca inculpați: Vlad Virgil, Deacu Vasile, Stoian Viorica, Neagu Marinel, Neagu Steluța, Verdeș Mihaela Evelin, Bulgaru Camelia, Ioniță Ilie Iulian, Stamule Daniela, Vlad George, Vlad Marcela, Botezatu Joița, Pascale Nicoleta, Mavroian George, Stoica Florența-Lăcrămioara, Moldovencei Valerica, Iliescu Mihai, Bulgaru Ștefan, Gheorghe Petronela, Cealera Ștefania, Deacu Vladimir Ionuț, Filipovici Cosmina-Magdalena, Iordache Paula-Marinela, Suba Adrian, Ciobanu Marius-Florin și Gradea Alexandru.

În cauză sunt înregistrate 12 părți civile, între care Pitulea Maria Renata, Zbarcea Mihaela, soții Turcu Mihaela Delia și Turcu Liviu Alexandru, Dumitriu Dorin, Iulian Floarea, Voinea Florin, Ghiribeajă Mihaela-Manuela, Ciuciuleacă Eliza Gabriela, Oană Octavian, Nedelcu Simion, precum și o persoană anonimă.

Toți inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o eventuală condamnare definitivă. Codul de procedură penală prevede clar: „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției printr-o hotărâre penală definitivă".

Curtea de Apel Constanța a analizat recent, la solicitarea DIICOT, prelungirea măsurilor preventive în acest dosar. Judecătorii au decis ca Vlad Virgil să rămână în stare de arest preventiv. Viorica Stoian a fost plasată în arest la domiciliu.

De asemenea, s-a dispus prelungirea arestului la domiciliu pentru:

- Verdeș Mihaela-Evelin, între 6 și 25 decembrie 2025,
- Neagu Steluța, în același interval,
- Bulgaru Camelia, între 8 și 27 decembrie 2025,
- executorul judecătoresc Deacu Vasile, între 10 și 29 decembrie 2025,
- Neagu Marinel, în același interval cu Deacu,
- notarul Stamule Daniela, între 7 și 26 decembrie 2025,
- Vlad George, între 7 și 26 decembrie,
- Vlad Marcela, între 7 și 26 decembrie,
- Ioniță Ilie-Iulian, între 7 și 26 decembrie 2025.

În dosar apare și notarul Joița Botezatu, aflat de asemenea în vizorul anchetatorilor. Alți inculpați sunt cercetați sub control judiciar sau în stare de libertate, fără măsuri preventive. Trimiterea în judecată, atrage atenția instanța, nu înfrânge în niciun fel prezumția de nevinovăție, ci marchează finalizarea fazei de urmărire penală și trecerea la judecata pe fond.

DIICOT îi atribuie executorului judecătoresc Vasile Deacu un rol important în punerea în practică a planului. Acesta este acuzat că ar fi făcut parte din nucleul de inițiere a grupului, încă din 2018, alături de liderul Vlad Virgil și de notarul Stamule Daniela, grup la care ar fi aderat ulterior mai mulți membri.

În ceea ce privește abuzul în serviciu, procurorii arată că Deacu ar fi derulat proceduri de executare silită chiar împotriva unui debitor decedat (T.C.), între 23 septembrie 2022 și 23 iunie 2023, cauzând o presupusă vătămare moștenitoarei de drept și un folos necuvenit pentru unul dintre inculpați, Neagu Marinel, adjudecatarul apartamentului situat pe aleea Egretei din Constanța.

La fals intelectual, anchetatorii susțin că executorul ar fi modificat sumele menționate în actele de adjudecare - de la o creanță reală de 36.500 de euro la una „înscrisă" de 58.000 de euro - astfel încât actele să justifice un preț mai mare și o situație juridică adaptată intereselor grupului.

În ceea ce o privește pe notarul Joița Botezatu, procurorii DIICOT o suspectează că ar fi aderat la grup în 2023, și că, în calitate de notar public, ar fi autentificat o declarație prin care o persoană cu diagnostic de demență (A.C.) renunța la dreptul de habitație viageră asupra unui imobil din Constanța, aleea Egretei, fără verificarea reală a discernământului. Această renunțare ar fi produs o pagubă persoanei vătămate și un folos necuvenit unei alte inculpate, Stoica Florența-Lăcrămioara.

În plus, Botezatu este suspectată că ar fi consemnat în fals că s-a deplasat personal la Oltina, la domiciliul unei persoane (M.A.), pentru a autentifica o declarație de acceptare a succesiunii și o procură, deși, potrivit DIICOT, semnăturile ar fi fost date în fața secretarei biroului notarial.

Un alt personaj central este Viorica Stoian, aflată în arest la domiciliu. DIICOT susține că aceasta ar fi aderat la grup în 2019, fiind cooptată de liderul Vlad Virgil ca persoană interpusă, dispusă să semneze în nume propriu actele „ticluite" de membrii din primul palier al grupării.

Procurorii arată că Stoian ar fi fost implicată în însușirea frauduloasă a cel puțin trei imobile - aparținând lui T.C., P.A. și V.F. -, participând la întregul lanț: de la testamente și succesiuni până la acte specifice spălării de bani, menite să disimuleze originea ilicită a proprietăților. Relația sa de concubinaj cu liderul ar fi explicat gradul mai mare de implicare față de alți membri aflați pe același palier.

În cazul defunctului T.C., Viorica Stoian este suspectată că ar fi determinat notarul Stamule Daniela să eludeze procedurile succesorale și să autentifice un testament în absența unui act valabil, ceea ce ar fi permis ca apartamentul de pe aleea Egretei să ajungă în patrimoniul său, în dauna moștenitorilor de drept.

În cazul defunctei P.A., Stoian ar fi obținut calitatea de legatar universal, tot printr-o procedură succesorală contestată de procurori, pentru o garsonieră de pe aleea Pelicanului și o sumă de bani din conturi, lăsându-i pe succesibilii de drept în afara masei succesorale.

Un rol aparte în anchetă îl are Mihai Iliescu, președinte al unei asociații de proprietari din cartierul CET. DIICOT susține că acesta ar fi furnizat liderului grupării informații despre imobile cu datorii la întreținere, potențial „bune" pentru a fi vizate de schema imobiliară: apartamente cu restanțe mari, proprietari vulnerabili, situații în care presiunea financiară putea fi transformată într-o oportunitate de „preluare" pentru membrii grupării.

În referat, anchetatorii notează că Iliescu ar fi manipulat stingerea datoriilor și ar fi indicat garsoniere „mai ieftine" care puteau fi „rezolvate" prin executări sau aranjamente, într-o discuție cu un investigator sub acoperire. Într-o interceptare, acesta îl atenționează pe Vlad Virgil că procurorul cere un anumit „chitanțier" și discută, într-un limbaj colocvial, despre o garsonieră de la demisol, despre executare, licitație și despre cum „se rezolvă" cu executorul Deacu.

Important de menționat, Iliescu este unul dintre inculpații pentru care Curtea de Apel Constanța a respins propunerile DIICOT de menținere a măsurilor preventive, acesta fiind în prezent în libertate, fără vreo măsură preventivă dispusă împotriva sa.

Până la pronunțarea unor hotărâri definitive, toți cei trimiși în judecată beneficiază de prezumția de nevinovăție. Trimiterea în instanță marchează doar finalul fazei de urmărire penală și începutul unui proces care se anunță lung, tehnic și cu mize importante pentru întreaga breaslă juridică din Constanța - și nu numai.