Filiera secretă militară rusă care trimitea colete-bombă prin curieri in Europa a fost demascată

Postat la: 09.10.2025 |

O anchetă internațională a dezvăluit o rețea a serviciilor secrete militare ruse care a trimis în Europa colete-bombă prin DHL și DPD. Traseul explozibililor duce în Estonia, Lituania și Letonia.

Investigația, realizată de jurnaliști din statele baltice, Polonia și SUA, a dezvăluit una dintre cele mai periculoase operațiuni de sabotaj atribuite serviciului de informații militare ruse, din ultimii ani. Totul fost descoperit după o serie de explozii și incendii misterioase în depozite DHL și DPD din Germania, Polonia și Marea Britanie - incidente care, potrivit anchetatorilor, ar fi putut provoca un dezastru aerian de proporții.

Potrivit datelor adunate de procurorii lituanieni și de echipele de investigație media LRT, Re:Baltica și Delfi, citate de ERR News, explozibilii au fost ascunși în pachete aparent banale și trimiși prin curierat internațional, într-o rețea care își avea originea în Estonia și conexiuni directe în Lituania și Letonia. „Dispozitivele au fost activate complet la mijlocul lunii iulie în Lituania și împărțite în patru colete, care au fost trimise apoi prin firme internaționale de curierat", au precizat anchetatorii. În zilele următoare, trei dintre ele au provocat incendii în depozite din Leipzig, Varșovia și Birmingham.

Primul pachet a fost expediat din Estonia, de către o femeie de 54 de ani care lucrează la Administrația Transporturilor estoniene, la cererea partenerului său - cetățean rus stabilit cu afaceri în Estonia. Coletul a ajuns la Riga, unde a fost preluat de Vassili Kovacs, un fost marinar sovietic, care l-a dus apoi la Vilnius, iar de acolo explozibilii au fost redistribuiți spre vestul Europei. În Letonia, poliția a descoperit în casa lui Kovacs o armă fără serie și un dispozitiv capabil să blocheze semnalele mobile. El ar fi transportat coletul între Riga și Vilnius de două ori, după ce prima încercare de livrare a eșuat.

„Modus operandi al serviciului de spionaj militar rus este să recruteze oameni care nu se cunosc între ei și care, de multe ori, nici nu realizează că fac parte dintr-o operațiune", a explicat Indrė Makaraitytė, șefa departamentului de investigații al televiziunii publice lituaniene LRT. În urma investigațiilor, Parchetul Lituaniei a stabilit că operațiunea a fost orchestratǎ de o subunitate specială a spionajului militar de la Moscova, înființată în 2023 și formată din foști ofițeri de submarine sovietice. Unității i se atribuie mai multe acte de sabotaj menite să provoace panică și să testeze reacțiile logistice ale statelor occidentale care sprijină Ucraina.

Ancheta îl indică drept coordonator al operațiunii pe Yaroslav Mikhailov, de naționalitate rusă, cunoscut sub identități false precum „Jarik Deppa" și „Warrior", care a condus rețeaua prin canale criptate pe Telegram. „Dacă pachetele ar fi explodat în timpul zborurilor, ar fi putut provoca o catastrofă de proporții. Europa a scăpat la limită", a declarat jurnalistul estonian Holger Roonemaa, de la Delfi Meedia, explicând că o detonare la bord ar fi putut doborî un avion de transport, declanșând un dezastru aerian.

Veteranul analist britanic Edward Lucas a comparat operațiunea cu atacurile anterioare ale Rusiei: „De la doborârea zborului MH17 până la otrăvirea cu Noviciok la Salisbury, vedem același dispreț pentru viața umană. Aceste atacuri nu urmăresc doar pagube fizice, ci și să ne afecteze încrederea și capacitatea de decizie". Zborul MH17, al companiei Malaysia Airlines, a fost doborât în 2014 deasupra estului Ucrainei de o rachetă antiaeriană de tip Buk, lansată de separatiștii pro-ruși cu sprijinul armatei ruse. Toți cei 298 de oameni aflați la bord au murit, cei mai mulți fiind cetățeni olandezi.

Patru ani mai târziu, Rusia a fost din nou acuzată de un atac pe teritoriul occidental: cazul Salisbury, în care fostul spion rus Serghei Skripal și fiica sa au fost otrăviți cu un agent neurotoxic în Marea Britanie. Substanța letală, produsă în laboratoarele militare ruse, a contaminat mai multe persoane și a declanșat o criză diplomatică majoră între Londra și Moscova. Ancheta transfrontalieră privind coletele-bombă trimise prin curierat continuă în mai multe state europene. Până acum, 15 persoane din Lituania, Letonia, Estonia, Polonia și Germania au fost puse sub acuzare.

Autoritățile baltice și poloneze au emis mandate internaționale de arestare, în special pe numele lui Yaroslav Mikhailov, considerat coordonatorul rețelei, care se află în prezent pe teritoriul Rusiei. Totuși, niciun cetățean rus nu a fost formal pus sub acuzare de procurorii europeni, întrucât Moscova nu cooperează în anchetă și nu își extrădează propriii cetățeni.