• Tweet

Raportul Vanguard si perspectivele pentru următorii 10 ani: Un tabel compară intervalele de randament previzionate și volatilitatea mediană a peste 20 de clase de active, ilustrând compromisurile dintre randamentele așteptate și risc.

Acțiunile din SUA au o previziune de randament moderată (3,3% până la 5,3%) cu o volatilitate de 15,2%. Acțiunile globale, cu excepția celor din SUA, prezintă un potențial de randament mai ridicat (5,1% până la 7,1%), dar și o volatilitate mai mare, de 18,8%. Acțiunile globale, în special piețele dezvoltate din afara SUA (5,7% până la 7,7%), prezintă, de asemenea, un potențial de randament mai ridicat și o volatilitate mai mare (18,2%). Acțiunile piețelor emergente au cea mai mare volatilitate dintre acțiuni (25,3%), cu un interval de randament mai mic (3,1% până la 5,1%). În cadrul acțiunilor din SUA, acțiunile de valoare (5,8% până la 7,8%) depășesc acțiunile de creștere (1,9% până la 3,9%) în previziunile de randament, deși ambele prezintă o volatilitate semnificativă (18,7% și, respectiv, 16,2%). Acțiunile cu capitalizare mare (3,1% până la 5,1%) depășesc moderat acțiunile de creștere, dar au un potențial de randament mai mic decât acțiunile de valoare, cu o volatilitate mai mică, de 15,0%. Acțiunile cu capitalizare mică (5% până la 7%) și REIT-urile (3% până la 5%) prezintă, de asemenea, o volatilitate mai mare (19,9% și, respectiv, 18,4%). Categoriile de obligațiuni prezintă o volatilitate mai redusă, dar și randamente mai mici. Obligațiunile agregate din SUA (4% până la 5%) au o volatilitate de 6,3%, în timp ce obligațiunile Trezoreriei SUA (3,8% până la 4,8%) și creditele (4,2% până la 5,2%) sunt puțin mai volatile. Obligațiunile corporative cu randament ridicat (4,7% până la 5,7%) și obligațiunile suverane ale piețelor emergente (5,4% până la 6,4%) oferă randamente mai mari, dar cu o volatilitate apropiată sau depășind 10%.

Se estimează că titlurile de stat americane protejate împotriva inflației (TIPS) vor avea un randament cuprins între 2,8% și 3,8%, cu o volatilitate medie de 5,1%. Titlurile garantate cu ipoteci din SUA oferă randamente ușor mai mari, de 4,4% până la 5,4%, cu o volatilitate mai mică, de 4,2%. Se preconizează că obligațiunile municipale din SUA vor avea un randament de 3,5% până la 4,5%, cu o volatilitate de 4,8%, în timp ce obligațiunile municipale cu randament ridicat oferă randamente de 4% până la 5%, cu o volatilitate mai mare, de 7,8%. Instrumentele de numerar prezintă cea mai scăzută volatilitate: numerarul american are un randament cuprins între 3% și 4%, cu o volatilitate de 1,1%, iar numerarul municipal american are un randament cuprins între 4,5% și 6,5%, cu o volatilitate de doar 0,5%. Inflația din SUA este estimată între 1,5% și 2,5%, cu o volatilitate de 1,8%. În cele din urmă, indicele Vanguard U.S. Dollar Index prezintă o marjă de rentabilitate îngustă, de la -0,7% la +0,3%, cu o volatilitate mai mare, de 8,4%. Graficul subliniază principiul fundamental al investițiilor, potrivit căruia randamentele potențiale mai mari sunt, în general, însoțite de un risc mai mare. Acesta încurajează investitorii să ia în considerare atât așteptările privind randamentul, cât și volatilitatea atunci când construiesc portofolii diversificate, echilibrând oportunitățile de creștere cu toleranța la risc.

IMPORTANT: Proiecțiile și alte informații generate de VCMM cu privire la probabilitatea diverselor rezultate ale investițiilor sunt de natură ipotetică, nu reflectă rezultatele reale ale investițiilor și nu constituie garanții ale rezultatelor viitoare. Distribuția rezultatelor randamentelor din VCMM este derivată din 10.000 de simulări pentru fiecare clasă de active modelată. Simulările sunt valabile la data de 30 iunie 2025. Rezultatele modelului pot varia în funcție de fiecare utilizare și de-a lungul timpului. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați secțiunea Note de mai jos.

Note: Previziunile privind acțiunile reflectă o variație de 2 puncte în jurul percentilului 50 al distribuției rezultatelor probabile. Previziunile privind veniturile fixe reflectă o variație de 1 punct în jurul percentilului 50. Sunt posibile randamente mai extreme. Aceste ipoteze privind randamentele depind de condițiile actuale ale pieței și, ca atare, pot varia în timp. Publicăm previziunile actualizate cel puțin trimestrial.

Piețele în prim-plan

Privind dincolo de reducerea ratei dobânzii de către Fed
Paul Volcker, fostul președinte al Rezervei Federale, ale cărui rate punitive ale dobânzii au temperat marea inflație din SUA din anii 1970 și începutul anilor 1980, a afirmat odată că este mai ușor să reduci ratele dobânzii decât să le crești, deoarece oamenii preferă reducerile de rate.

Mai recent, pe 17 septembrie, Fed a redus rata dobânzii de referință cu un sfert de punct procentual, până la un interval de 4,00%-4,25%. Prima reducere a anului, după reduceri de un punct procentual întreg în 2024, a venit pe fondul unor așteptări inflaționiste care rămân sub control și al unor semne de slăbire a pieței muncii.

Dar, deși dorința de rate mai mici este de înțeles - deoarece acestea reduc costurile împrumuturilor și, prin extensie, susțin piețele de capital - merită să ne întrebăm: ce se ascunde în spatele zgomotului provocat de reducerile ratei dobânzii? Și, mai important, cum va evolua peisajul investițional pe măsură ce trecem printr-un ciclu de reduceri care abia a început?

Trei sectoare care au fost deosebit de sensibile la mediul de rate mai mari după 2022 ilustrează limitele posibilelor reduceri ale ratei în fața provocărilor subiacente.

Locuințe, capital privat, companii cu capitalizare mică și mediul ratelor dobânzilor

Locuințele rămân cea mai importantă sursă de avere pentru majoritatea americanilor. Timp de ani de zile, combinația dintre ratele dobânzilor scăzute și construcția cronică insuficientă a susținut creșterea prețurilor locuințelor. Însă creșterile bruște ale ratelor dobânzilor din 2022 și 2023 au blocat piața la niveluri inaccesibile. Cererea s-a redus odată cu creșterea ratelor ipotecare, în timp ce oferta rămâne limitată, deoarece proprietarii existenți se agață de ipotecile cu rate scăzute. Rezultatul este o piață inactivă, prea scumpă pentru noii cumpărători și prea ilichidă pentru vânzători. O reducere a ratelor ar putea oferi o oarecare speranță, dar nu va rezolva problemele mai profunde legate de accesibilitate și ofertă.

Capitalul privat a prosperat într-o lume a datoriilor ieftine și a multiplicatorilor în continuă expansiune. Dar epoca de aur a ieșirilor ușoare - în care sponsorii puteau conta pe creșterea valorii pieței publice pentru a vinde companiile din portofoliu - s-a încheiat. Cu costuri ridicate de împrumut și oportunități de ieșire limitate, firmele de capital privat tranzacționează din ce în ce mai mult active între ele sau acceptă randamente mai mici. Utilizarea agresivă a efectului de levier de către această industrie de 11 trilioane de dolari, care odată definea modelul, este acum limitată, forțând o regândire strategică.

Companiile cu capitalizare mică s-au bazat în mare măsură pe datorii pe termen scurt pentru a-și susține operațiunile. Într-o lume cu rate scăzute, această abordare era gestionabilă. Dar multe dintre aceste firme au devenit structural mai slabe de-a lungul timpului, fiecare refinanțare a datoriilor aducând costuri mai mari cu dobânzile. O pondere din ce în ce mai mare a companiilor cu capitalizare mică câștigă acum mai puțin de două ori decât au nevoie pentru a acoperi plățile de dobânzi, un semn al unei potențiale dificultăți. Aceste firme nu doar speră la reduceri ale ratelor, ci depind de ele.

Acest grafic liniar afișează rata anuală a inflației cheltuielilor personale de consum de bază de la mijlocul anului 2018 până la mijlocul anului 2025, cu valori prognozate pentru decembrie 2025 și decembrie 2026. Pe o perioadă de cinci ani până la mijlocul anului 2025, rata medie a inflației este de 3,6%, ceea ce este cu mult peste ținta de inflație de 2% a Rezervei Federale. Graficul evidențiază vizual faptul că inflația a rămas ridicată în ansamblu de la începutul anului 2021 și s-a situat în intervalul 2% - 3% de la începutul anului 2024.
Notă: Indicele prețurilor cheltuielilor de consum personale, excluzând alimentele și energia, cunoscut și sub denumirea de PCE de bază, este urmărit cu atenție de Rezerva Federală a SUA în stabilirea politicii monetare.

Două realități esențiale privind rata dobânzii

Având în vedere aceste presiuni, nu este de mirare că orice indiciu al unei schimbări de politică monetară a Fed este întâmpinat cu entuziasm. Dar două realități privind curba randamentelor - și mediul mai larg al ratelor dobânzilor - merită luate în considerare.

În primul rând, partea scurtă a curbei va continua să fie influențată de mandatul dublu al Fed de a asigura atât stabilitatea prețurilor, cât și un nivel maxim de ocupare a forței de muncă. Deși inflația a scăzut semnificativ față de nivelul maxim, ea rămâne persistentă. Acest lucru se datorează în parte forțelor din partea ofertei, inclusiv tarifelor și încetinirii imigrației.

În același timp, piața muncii, deși dă semne de încetinire, rămâne în echilibru din punct de vedere istoric. Această dinamică sugerează că Fed are puține șanse să reducă în mod susținut ratele dobânzilor. Având în vedere că inflația va rămâne peste ținta de 2% pentru al cincilea an consecutiv, este puțin probabil ca Fed să relaxeze în mod substanțial rata dobânzii de politică monetară, cu excepția cazului în care inflația se apropie într-un mod mai decisiv de țintă mai devreme.

În al doilea rând, și mai important, multe sectoare ar beneficia mai mult de rate mai mici pe termen mediu și lung decât de o reducere a ratei dobânzii de politică monetară pe termen scurt. Însă randamentele pe termen lung sunt determinate nu numai de politica Fed pe termen scurt, ci și de așteptările privind ratele viitoare și de prima pe care investitorii o solicită pentru deținerea de obligațiuni cu durată mai lungă.

Și aici, forțele structurale ar putea acționa împotriva unei scăderi susținute a randamentelor. Factorii cheie includ creșterea productivității legate de IA (și creșterea cererii de finanțare pentru investiții), precum și povara crescândă a datoriei publice. Este probabil ca astfel de factori să mențină ratele pe termen lung la un nivel ridicat. După cum a remarcat actualul președinte al Fed, băncile centrale nu pot face prea multe în ceea ce privește schimbările structurale.

Deci, unde rămân investitorii?

Sugerăm investitorilor să se concentreze nu pe spectacolul pe termen scurt al potențialelor reduceri ale ratelor, ci pe forțele pe termen lung care modelează randamentele. În acest context, în care ratele pe termen mediu și lung rămân ridicate, piețele vor recompensa probabil companiile care pot genera o creștere consistentă și de înaltă calitate a profiturilor. Gândiți-vă la companiile din sectorul tehnologic din SUA, dacă acestea își pot menține ritmul de creștere.

În același timp, menținerea unui mediu de rate mai ridicate pentru o perioadă mai lungă de timp va determina probabil companiile mai slabe să caute o mai mare flexibilitate prin soluții creative de finanțare, inclusiv exerciții de gestionare a pasivelor și modificări ale dobânzilor în natură, fără numerar. Numai timpul va arăta dacă astfel de măsuri vor preveni restructurarea formală a datoriilor sau falimentul.

Deci, în ce situație se află investitorii?

Sugerăm investitorilor să se concentreze nu pe efectele pe termen scurt ale potențialelor reduceri ale ratelor dobânzilor, ci pe forțele pe termen lung care modelează randamentele. În acest context, în care ratele pe termen mediu și lung rămân ridicate, piețele vor recompensa probabil companiile care pot genera o creștere consistentă și de înaltă calitate a profiturilor. Gândiți-vă la companiile din sectorul tehnologic din SUA, dacă acestea își pot menține ritmul de creștere.

În același timp, menținerea unui mediu de rate mai ridicate pentru o perioadă mai lungă de timp va determina probabil companiile mai slabe să caute o mai mare flexibilitate prin soluții creative de finanțare, inclusiv exerciții de gestionare a pasivelor și modificări ale dobânzilor în natură, fără numerar. Numai timpul va arăta dacă astfel de măsuri vor preveni restructurarea formală a datoriilor sau falimentul.

Între timp, veniturile fixe rămân atractive. Cu randamente la niveluri atractive din punct de vedere istoric, în special în raport cu randamentele dividendelor din acțiuni, care sunt la niveluri istorice scăzute, cererea de obligațiuni va rămâne probabil puternică. Acest lucru ar putea remodela în continuare abordările de alocare a portofoliului pentru anii următori.

Deși cererea de reducere a ratelor dobânzilor este generalizată, impactul pe termen lung asupra randamentelor este mult mai puțin clar. Pentru investitorii pe termen lung, adevărata problemă nu este dacă Fed va mai reduce rata dobânzii o dată sau de două ori în restul anului 2025, ci modul în care se vor adapta la o lume în care ratele dobânzilor structural mai ridicate - și forțele din spatele acestora - vor rămâne probabil în vigoare.

După cum spune un vechi proverb, „Secretul fericirii este să ai așteptări mai mici". Poate că pentru investitori, corolarul este următorul: calea către luarea unor decizii înțelepte constă în adoptarea unei perspective realiste, care se concentrează pe tendințele emergente care vor dura mai mult decât următorul ciclu.