• Tweet

O întrebare pentru OMV: Vor avea curaj austriecii să întocmească situații financiare ilegale? Și mai multe întrebări pentru Guvern... Suntem în fața celei mai complicate decizii din ultimele decenii pe care trebuie s-o ia guvernul cel mai superficial, dar cu cea mai elocventă majoritate parlamentară din ultimele decenii. Decizia vizează cea mai mare companie din țară, deținută majoritar de o firmă care aparține în principal celui mai antipatizat (în România) stat vest-european, Austria.

Pe scurt, profitând de contextul războiului din Ucraina și de lupta Comisiei Europene cu gazele și petrolul, austriecii de la OMV Petrom au crescut nemăsurat și discreționar prețul gazului, electricității și combustibililor vândute în țara noastră. Rezultatul a fost spectaculos și vizibil: cifra de afaceri aproape s-a dublat, iar profitul net a crescut de mai bine de două ori și jumătate. Situația este, de altfel, generalizată în întreaga Uniune Europeană și a declanșat o creștere înspăimântătoare de prețuri, care riscă să oprească creșterea economică pe continent. În acest context, liderii UE au decis să emită un regulament european, în baza căruia statele naționale să impoziteze suplimentar companiile din industria gazelor și țițeiului, în vederea compensării cheltuielilor imense făcute de aceste state pentru a compensa efectele inflației.

O astfel de taxă a fost impusă și de guvernul PSD-PNL-UDMR. Numai că decizia a fost îndeplinită, ca de obicei, cu superficialitate și nepricepere, permițându-le austriecilor de la OMV să sfideze pe toată lumea cu declarația că Petrom nu se încadrează în condițiile stabilite de guvernul Ciucă. Iar ANAF-ul care, de obicei, hărțuiește și umilește milioanele de contribuabili, s-a făcut mic și s-a pitit după fustele marilor lideri ai coaliției.

Doar că până și echipa majorității, unită sub portretul Marelui Mut, începe să se teamă de frustrările unei societăți sărăcite de lăcomia austriecilor. Și au încercat să dreagă busuiocul. Numai că, tot ca de obicei, au lucrat în ritmul lor și au lăsat să treacă patru luni până să clarifice textul incriminat și au ajuns tocmai la finalul lunii martie 2023, lăsându-le austriecilor portița utilizării armei supreme: principiul că legea nu poate retroactiva, adică nu poți să aplici pentru 2022 o lege dată în 2023!

Pentru a fi clar de la început, ar trebui să spunem care este profilul afacerilor făcute de OMV Petrom în România. Această companie a extras anul trecut aproape 21 de milioane de barili de țiței, pe care i-a rafinat integral la Petrobrazi, importând suplimentar peste 2,5 milioane de tone de țiței pentru rafinare. A mai extras Petrom-ul încă 3,45 miliarde de metri cubi de gaze, dintre care a vândut pe piață două treimi și cu restul a produs a șasea parte din electricitatea țări la centrala proprie pe gaze de la Brazi.

La 26 aprilie 2023, acționarii companiei OMV Petrom (adică austriecii de la OMV, statul român, fondurile de pensii, alte fonduri de investiții și câteva mii de acționari individuali) se vor strânge pentru o ședință istorică de AGA. De ce spun istorică? Pentru că va fi pentru prima oară când firmei austriece, care administrează PETROM, i s-ar putea cere, de către statul român, să respecte legile țării și să declare corect veniturile și profiturile realizate și chiar să plătească corect impozitele datorate bugetului. Cel puțin teoretic toți ochii vor fi ațintiți către cel mai fierbinte subiect al zilei: dacă austriecii vor întocmi și aproba situațiile financiare așa cum cere legea recent aprobată în parlament care modifică ordonanța de urgență (OUG) nr 186 din decembrie 2022.

Ordonanța modificată la sfârșit de martie 2023 (OUG 186/2022) stabilește două lucruri importante: primul este acela că va trebui inclus în cifra de afaceri şi echivalentul cantităţilor de mărfuri extrase sau produse anul trecut şi în 2023, dar care nu au fost vândute şi cele utilizate ca materie primă sau pentru consum propriu, iar cel de-al doilea este acela că preţul luat în calcul nu va putea fi mai mic decât media cotaţiilor internaţionale de referinţă din 2022, respectiv 2023.

În plus, în cazul vânzărilor către societăţi afiliate, parlamentarii au stabilit că preţul de vânzare luat în considerare nu poate fi mai mic decât media preţurilor de vânzare către persoanele neafiliate. Dacă nu au existat vânzări către societăţi afiliate, va fi folosită cotaţia medie de anul trecut pentru marfa respectivă de pe bursa internaţională de referinţă.

În cazul vânzărilor către societăţi neafiliate, va fi luat în considerare preţul real. Practic, OMV Petrom va trebui să recalculeze cifra de afaceri, cu includerea elementelor omise sau greșit raportate în februarie 2023 și să declare taxa de solidaritate și s-o plătească.

Taxa de solidaritate se aplică conform unui regulament european și este de 60% din diferența dintre profitul realizat anul trecut și cel mediu realizat în cei trei ani anteriori, mărit cu o cincime. Taxa respectivă urmează a fi plătită de către toate celelalte rafinăriile din țară (Rompetrol și Lukoil), dar și de către ceilalți producători de gaze (Romgaz și BSOG-Black Sea Oil&Gas).

Deocamdată, austriecii majoritari la PETROM au declarat o cifră de afaceri de 61 de miliarde de lei și un profit de 12 miliarde de lei, susținând că nu au de ce să plătească taxa de solidaritate, deoarece ponderea activităților vizate de noua lege (extracția de țiței și gaze plus rafinarea) nu depășește pragul impus de lege de 75%.

Practic, OMV nu a inclus în calculul cifrei de afaceri valoarea țițeiului extras și livrat rafinăriei de la Brazi și nici valoarea gazelor extrase și livrate centralei electrice situate tot la Brazi. Motiv să decidă că nu vor plăti taxa de solidaritate. Întâi haideți să vedem cum stau cifrele.

Producția de țiței a OMV Petrom a fost, în 2022, de 20,9 milioane de barili (în scădere de la 23,05 milioane de barili în 2021). Cotația Brent medie pentru anul trecut este de 101,32 dolari SUA/baril, iar cursul mediu RON/USD a fost de 4,6885 lei/dolar. Asta înseamnă că valoarea producției de petrol de la Petrom din 2022 este de aproape 10 miliarde de lei (peste 9,9 miliarde de lei, mai exact).

Producția de gaze naturale a OMV Petrom a fost, în 2022, de 3,45 miliarde de metri cubi (în scădere de la 3,7 miliarde de metri cubi în 2021). Pentru a afla cantitatea de energie echivalentă folosim formula: 1 m³ ≈ 10,55 kWh ≈ 0,01055 MWh. Prețul mediu internațional al gazelor naturale (cotația europeană Dutch TTF) a fost de 130 de Euro/MWh.

Cifra de afaceri a companiei a fost, conform prevederilor legale, de 51,87 miliarde de lei din vânzările către clienți, la care ar trebui adăugate valoarea țițeiului extras (adică 9,9 miliarde de lei) plus valoarea gazului natural vândut către centrala de la Brazi (centrala proprie a OMV Petrom), adică valoarea a 10,27 TWh, adică 10,27 milioane de MWh. La un preț mediu de 130 Euro/MWh (cotația internațională pentru Europa -Dutch TTF) și un curs mediu de 4,9315 RON/EUR, avem o valoare a producției de gaze de vândute către propria centrală de 6,58 miliarde de lei. Obținem un total al cifrei de afaceri de 68,35 miliarde de lei. 75% din această valoare este 51, 26 miliarde de lei.

Vânzările de gaze și energie însumează 20,46 miliarde de lei, din care, dacă scădem veniturile din vânzarea de energie electrică (6,8 miliarde de lei), rămânem cu venituri din vânzările de gaze de 13,66 miliarde de lei.

Conform documentelor publice, grupul OMV Petrom a încasat 26,198 miliarde de lei din vânzarea produselor rafinate. Dacă adăugăm veniturile din țițeiul tranzacționat intra-grup (9,9 miliarde de lei) și gazul vândut clienților companiei (13,66 miliarde de lei) plus gazul vândut centralei de la Brazi vom obține un total 56,38 de miliarde de lei. Adică peste pragul cerut de ordonanța modificată în Parlament. De aici și inevitabila concluzie că OMV PETROM, conform legii, ar trebui să plătească taxa de solidaritate. Și de aici încep marile întrebări:

De ce guvernul a emis în decembrie anul trecut o ordonanță cu un text confuz și interpretabil, deși ar fi putut să introducă clarificările adoptate în parlament încă de la început? Dar dacă tot au emis o ordonanță ambiguă, de ce nu au corectat-o tot în decembrie, imediat după decizia de respingere a taxei luată de către OMV și de ce s-a expus statul român pericolului ca noua lege (adoptată tocmai pe 29 martie 2023) să nu poată acționa retroactiv pentru rezultatele anului 2022?

Vor avea curajul austriecii să întocmească niște situații financiare în dezacord cu legea? Totuși, este o decizie care poate atrage răspunderea penală pentru conducerea companiei. Și dacă statul nostru va avea curajul să emită o decizie de impunere conform noii legi către Petrom, va fi aceasta dublată și de o cercetare penală pentru evaziune? Iar dacă OMV va contesta decizia de impunere în instanță ce judecător, cu salariu și pensie speciale, va avea curajul să decidă să lipsească bugetul statului de câteva miliarde de lei? Vor avea, oare, curajul să decidă în defavoarea guvernului judecătorii Curții Constituționale, numiți de politicienii din coaliția de guvernare?

Petrisor Peiu