A fost spionată, în pat, Ioana Băsescu?

Postat la: 29.05.2017 |

A fost spionată, în pat, Ioana Băsescu?

Fostul președinte Traian Băsescu a reclamat insistent faptul că ancheta procurorilor în cazul fiicei sale Ioana a mers atât de departe, încât i s-au pus acesteia microfoane sub pat. Iar iubitul ei, Giovanni Francesco, a fost transformat în denunțător. Dacă așa stau lucrurile, atunci avem într-adevăr de-a face cu o "anchetă salbatică", cum spune Băsescu, de fapt, cu un exces greu de explicat.

În cazuri deosebit de grave, într-un stat de drept, procurorii pot obține un mandat de la judecători pentru a putea utiliza toate mijloacele tehnice de supraveghere inventate și brevetate. Se întâmplă atunci când este vorba despre teroriști sau infractori ultrapericuloși. Cu certitudine, însă, în cazul fiicei mai mari a președintelui, situația este diferită. Ioana Băsescu este, astăzi, trimisă în judecată în dosarul în care s-a produs supravegherea ei prin așa-numitele mijloace tehnice și denunțarea ei de către partenerul de viață pentru că, în anul 2009, l-ar fi instigat la delapidare și la spălare de bani pe Silviu Wagner, director la Oil Terminal. Acesta, conform procurorilor, în urma actului de instigare, ar fi achitat o factură fiscală reprezentând niște cheltuieli restante din campania electorală din 2009.

Să admitem că așa stau locrurile. Să admitem că, de dragul tatălui ei, pentru a susține finanțarea campaniei electorale prezidențiale, în urmă cu aproape opt ani, fiica cea mare a lui Traian Băsescu, de profesie notar, ar fi reușit să îl instige pe managerul de la Oil Terminal să achite o parte din cheltuielile făcute în campanie. Dacă așa s-a întâmplat și dacă, prin aceasta, s-au încălcat actele normative în vigoare, atunci firește că Ioana Băsescu trebuie să răspundă în fața legii că oricare alt cetățean. Numai că, la acest punct, legat de modul în care a fost instrumentată ancheta, survin câteva semne de întrebare la care procurorii, care, în definitiv, și-au încheiat misiunea, pentru această cauză este în stare de judecată, sunt datori cu câteva răspunsuri.

În primul rând, de ce, dacă faptele s-au petrecut în 2009, în timpul campaniei electorale sau imediat după, acest dosar nu a fost deschis și nu a fost soluționat la momentul potrivit? Ce au așteptat procurorii de la DNA? Au așteptat ca Traian Băsescu să nu mai fie președinte? De ce nu s-au comportat bărbătește și nu au declanșat această anchetă împotriva fiicei președintelui imediat după 2009, atunci când Traian Băsescu își exercita cel de-al doilea mandat de președinte? Să admitem că procurorii nu au declanșat imediat după 2009 această anchetă pentru că nu au știut că ar fi avut loc o infracțiune, de existența acesteia aflând mult mai târziu. Dacă așa stau lucrurile, atunci instrumentarea, cu o întârziere de câțiva ani, a unui dosar de instigare la delapidare nu ar avea nevoie de niciun fel de interceptări făcute în dormitorul Ioanei Băsescu. E greu de imaginat că, după scurgerea a mai mulți ani de la săvârșirea acestei fapte, Ioana Băsescu s-ar fi apucat tam-nesam, în puterea nopții, să i se spovedească iubitului ei, Giovanni Francesco, în legătură cu campania electorală a tatălui din 2009.

Ca atare, instalarea de microfoane sub pat, cum afirmă Traian Băsescu, pare o bizarerie și este oricum, din start, o acțiune inutilă. Cum inutilă mi se pare și determinarea iubitului Ioanei Băsescu de a se transforma în denunțător împotrivă ei. În definitiv, e greu de imaginat că acest individ jegos, total imoral, ar fi fost, în urmă cu nu știu câți ani, martor la discuțiile dintre Ioana Băsescu și Silviu Wagner de la Oil Terminal. Ce sens ar fi avut ca Ioana să își invite prietenul să participe la acest act de instigare? Și admițând că ar fi așa, cred că, după atâția ani, ar trebui să răspundă și Giovanni Francesco pentru că a asistat la săvârșirea unei infracțiuni și nu a denunțat-o, așa cum prevede legea și cum putea să o facă, mai ales că nu era soțul legitim al fiicei președintelui.

Deci, prin instalarea de microfoane și camere video în dormitorul Ioanei Băsescu și prin determinarea iubitului acesteia să devină denunțător, procurorii au urmărit, în realitate, altceva. Probabil să descopere lucruri noi despre Ioana Băsescu, care ar fi putut face obiectul altor dosare penale. Și nu s-a întâmplat așa.
Prin urmare, dacă este adevărat ceea ce reclamă Traian Băsescu, el fiind cel care a văzut dosarul și nu eu, atunci într-adevăr procurorii au acționat excesiv și au săvârșit un abuz. Exces și abuz care sunt, de asemenea, supuse unei sancțiuni disciplinare și penale.

Sorin Rosca Stanescu

loading...
PUTETI CITI SI...

A fost spionată, în pat, Ioana Băsescu?

Postat la: 29.05.2017 |

0

Fostul președinte Traian Băsescu a reclamat insistent faptul că ancheta procurorilor în cazul fiicei sale Ioana a mers atât de departe, încât i s-au pus acesteia microfoane sub pat. Iar iubitul ei, Giovanni Francesco, a fost transformat în denunțător. Dacă așa stau lucrurile, atunci avem într-adevăr de-a face cu o "anchetă salbatică", cum spune Băsescu, de fapt, cu un exces greu de explicat.

În cazuri deosebit de grave, într-un stat de drept, procurorii pot obține un mandat de la judecători pentru a putea utiliza toate mijloacele tehnice de supraveghere inventate și brevetate. Se întâmplă atunci când este vorba despre teroriști sau infractori ultrapericuloși. Cu certitudine, însă, în cazul fiicei mai mari a președintelui, situația este diferită. Ioana Băsescu este, astăzi, trimisă în judecată în dosarul în care s-a produs supravegherea ei prin așa-numitele mijloace tehnice și denunțarea ei de către partenerul de viață pentru că, în anul 2009, l-ar fi instigat la delapidare și la spălare de bani pe Silviu Wagner, director la Oil Terminal. Acesta, conform procurorilor, în urma actului de instigare, ar fi achitat o factură fiscală reprezentând niște cheltuieli restante din campania electorală din 2009.

Să admitem că așa stau locrurile. Să admitem că, de dragul tatălui ei, pentru a susține finanțarea campaniei electorale prezidențiale, în urmă cu aproape opt ani, fiica cea mare a lui Traian Băsescu, de profesie notar, ar fi reușit să îl instige pe managerul de la Oil Terminal să achite o parte din cheltuielile făcute în campanie. Dacă așa s-a întâmplat și dacă, prin aceasta, s-au încălcat actele normative în vigoare, atunci firește că Ioana Băsescu trebuie să răspundă în fața legii că oricare alt cetățean. Numai că, la acest punct, legat de modul în care a fost instrumentată ancheta, survin câteva semne de întrebare la care procurorii, care, în definitiv, și-au încheiat misiunea, pentru această cauză este în stare de judecată, sunt datori cu câteva răspunsuri.

În primul rând, de ce, dacă faptele s-au petrecut în 2009, în timpul campaniei electorale sau imediat după, acest dosar nu a fost deschis și nu a fost soluționat la momentul potrivit? Ce au așteptat procurorii de la DNA? Au așteptat ca Traian Băsescu să nu mai fie președinte? De ce nu s-au comportat bărbătește și nu au declanșat această anchetă împotriva fiicei președintelui imediat după 2009, atunci când Traian Băsescu își exercita cel de-al doilea mandat de președinte? Să admitem că procurorii nu au declanșat imediat după 2009 această anchetă pentru că nu au știut că ar fi avut loc o infracțiune, de existența acesteia aflând mult mai târziu. Dacă așa stau lucrurile, atunci instrumentarea, cu o întârziere de câțiva ani, a unui dosar de instigare la delapidare nu ar avea nevoie de niciun fel de interceptări făcute în dormitorul Ioanei Băsescu. E greu de imaginat că, după scurgerea a mai mulți ani de la săvârșirea acestei fapte, Ioana Băsescu s-ar fi apucat tam-nesam, în puterea nopții, să i se spovedească iubitului ei, Giovanni Francesco, în legătură cu campania electorală a tatălui din 2009.

Ca atare, instalarea de microfoane sub pat, cum afirmă Traian Băsescu, pare o bizarerie și este oricum, din start, o acțiune inutilă. Cum inutilă mi se pare și determinarea iubitului Ioanei Băsescu de a se transforma în denunțător împotrivă ei. În definitiv, e greu de imaginat că acest individ jegos, total imoral, ar fi fost, în urmă cu nu știu câți ani, martor la discuțiile dintre Ioana Băsescu și Silviu Wagner de la Oil Terminal. Ce sens ar fi avut ca Ioana să își invite prietenul să participe la acest act de instigare? Și admițând că ar fi așa, cred că, după atâția ani, ar trebui să răspundă și Giovanni Francesco pentru că a asistat la săvârșirea unei infracțiuni și nu a denunțat-o, așa cum prevede legea și cum putea să o facă, mai ales că nu era soțul legitim al fiicei președintelui.

Deci, prin instalarea de microfoane și camere video în dormitorul Ioanei Băsescu și prin determinarea iubitului acesteia să devină denunțător, procurorii au urmărit, în realitate, altceva. Probabil să descopere lucruri noi despre Ioana Băsescu, care ar fi putut face obiectul altor dosare penale. Și nu s-a întâmplat așa.
Prin urmare, dacă este adevărat ceea ce reclamă Traian Băsescu, el fiind cel care a văzut dosarul și nu eu, atunci într-adevăr procurorii au acționat excesiv și au săvârșit un abuz. Exces și abuz care sunt, de asemenea, supuse unei sancțiuni disciplinare și penale.

Sorin Rosca Stanescu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE