A început sburlirea lui Burleanu

Postat la: 07.10.2016 |

A început sburlirea lui Burleanu

Plăcuta surpriză pe care ne-a oferit-o Steaua, prin remiza cu Villareal, n-a scutit-o însă de același ultim loc din grupă, ca și Astra, de altfel, falită și falimentată de-a dreptul. Chestiunea e că, după această a doua rundă din Europa League, cine are curiozitatea să se uite la topul coeficienților va regăsi fotbalul românesc sub Liechtenstein, Gibraltar și Malta.

Sună a operă comică, deși e doar un strigăt de agonie, pe care ar trebui să-l urlăm la unison, din toți rărunchii. Necazul cel mai mare e că unicul loc în care nu sunt auzite vocile adevăraților oameni de fotbal e tocmai la FRF, unde continuă trasul sforilor care ne-a împins în această fundătură. Iar jalnicul Burleanu nu pricepe nici acum dezastrul pe care ni l-a adus atunci când ne anunța că pune la cale marele lui fâs sub lozinca:"Rolul meu, ca președinte de federație, este să gândesc un sistem care să funcționeze!

"Nu știu cine a putut să-l creadă, cu excepția supușilor pe care i-a cocoțat în fruntea federației, chit că nu aveau cu fotbalul nici în clin, nici în mânecă. Menirea lor, mai evidentă ca oricând, era să pună laba pe parale, drept care conclavul de la FRF a izgonit din perimetru orice meseriaș veritabil, care le putea strica jocurile. Marcel Pușcaș, ultimul mohican din Casa Fotbalului, tocmai a cârtit din nou în front, spunând răspicat că „E o minune că am fost la Campionatul European și, la ce condiții sunt în fotbalul românesc, ar fi o minune să ne calificăm la Mondial!"

Aș putea să evoc, în aceeași idee, temerile similare pe care le-au exprimat, în ultima perioadă, Mircea Sandu și Mitică Dragomir, dar ca să nu se creadă că ar face-o doar ca răfuială, să privim la ce spun și alți contestatari ai conducerii FRF, care se înmulțesc văzând cu ochii. În fruntea lor este acum Gică Hagi însuși, care a refuzat cu demnitate invitația la o întâlnire și o discuție cu caraghiosul șef al federației. Absolut normal, pentru că nu văd ce ar putea discuta, în materie de fotbal, "Regele" Hagi cu acest băiat de prăvălie, căruia i-a transmis textual:"Eu am slujit fotbalul românesc 20 de ani, am luptat și v-am făcut să vă simțiți mândri. Nu am interese, eu sunt un club mic din România, care produce jucători. Nu doresc să fiu la federație, nici să antrenez naționala. M-au exclus ca să nu pun presiune, e simplu!"

Perfect adevărat, dar faptul că Burleanu a încercat această manevră demonstrează că simte, vorba aia, că i se apropie funia de par, pe fondul mereu mai numeroaselor contestări și mai ales al prăbușirilor în serie marcate de soccerul românesc. Plus jalea din campionat, unde arbitrajele sunt acuzate mereu mai des de jocuri oculte, cum s-a întâmplat deunăzi cu Dinamo, la Botoșani, ca și cu Steaua, la derby-ul cu oltenii. Taifunul se apropie vertiginos și mă refer la dubla cu Armenia și Kazahstan, unde Mitică Dragomir (uite că, totuși, îl citez!) îl avertizează pe Herr Daum că, dacă nu obține măcar patru puncte, își poate lua adio de la banca naționalei. Adică, numai patru?! Mă tem că da, și că e un obiectiv realist, dacă ne reamintim, bunăoară, că jucătorii kazahi au făcut 2-2 cu Polonia, după ce au fost conduși cu 2-0 pe propriul teren.

Apoi, felul în care Daum tot face și desface lotul pentru aceste două jocuri capitale ne confirmă ceea ce era de presupus, și anume că selecționerul e departe de a cunoaște capacitatea fotbaliștilor noștri, pentru a putea construi o națională competitivă. Asta fără să ne mai referim la așezarea lor în teren, păguboasă de-a dreptul la meciul cu Muntenegru. Cam așa arată în momentul de față tabloul fotbalului românesc, unde a început, ca o alarmă generală, sburlirea lui Burleanu. Să nu fie, însă, prea târziu, deşi, cum se zice, mai bine mai târziu decât niciodată!

Horia Alexandrescu
Text preluat din România literară

loading...
PUTETI CITI SI...

A început sburlirea lui Burleanu

Postat la: 07.10.2016 |

0

Plăcuta surpriză pe care ne-a oferit-o Steaua, prin remiza cu Villareal, n-a scutit-o însă de același ultim loc din grupă, ca și Astra, de altfel, falită și falimentată de-a dreptul. Chestiunea e că, după această a doua rundă din Europa League, cine are curiozitatea să se uite la topul coeficienților va regăsi fotbalul românesc sub Liechtenstein, Gibraltar și Malta.

Sună a operă comică, deși e doar un strigăt de agonie, pe care ar trebui să-l urlăm la unison, din toți rărunchii. Necazul cel mai mare e că unicul loc în care nu sunt auzite vocile adevăraților oameni de fotbal e tocmai la FRF, unde continuă trasul sforilor care ne-a împins în această fundătură. Iar jalnicul Burleanu nu pricepe nici acum dezastrul pe care ni l-a adus atunci când ne anunța că pune la cale marele lui fâs sub lozinca:"Rolul meu, ca președinte de federație, este să gândesc un sistem care să funcționeze!

"Nu știu cine a putut să-l creadă, cu excepția supușilor pe care i-a cocoțat în fruntea federației, chit că nu aveau cu fotbalul nici în clin, nici în mânecă. Menirea lor, mai evidentă ca oricând, era să pună laba pe parale, drept care conclavul de la FRF a izgonit din perimetru orice meseriaș veritabil, care le putea strica jocurile. Marcel Pușcaș, ultimul mohican din Casa Fotbalului, tocmai a cârtit din nou în front, spunând răspicat că „E o minune că am fost la Campionatul European și, la ce condiții sunt în fotbalul românesc, ar fi o minune să ne calificăm la Mondial!"

Aș putea să evoc, în aceeași idee, temerile similare pe care le-au exprimat, în ultima perioadă, Mircea Sandu și Mitică Dragomir, dar ca să nu se creadă că ar face-o doar ca răfuială, să privim la ce spun și alți contestatari ai conducerii FRF, care se înmulțesc văzând cu ochii. În fruntea lor este acum Gică Hagi însuși, care a refuzat cu demnitate invitația la o întâlnire și o discuție cu caraghiosul șef al federației. Absolut normal, pentru că nu văd ce ar putea discuta, în materie de fotbal, "Regele" Hagi cu acest băiat de prăvălie, căruia i-a transmis textual:"Eu am slujit fotbalul românesc 20 de ani, am luptat și v-am făcut să vă simțiți mândri. Nu am interese, eu sunt un club mic din România, care produce jucători. Nu doresc să fiu la federație, nici să antrenez naționala. M-au exclus ca să nu pun presiune, e simplu!"

Perfect adevărat, dar faptul că Burleanu a încercat această manevră demonstrează că simte, vorba aia, că i se apropie funia de par, pe fondul mereu mai numeroaselor contestări și mai ales al prăbușirilor în serie marcate de soccerul românesc. Plus jalea din campionat, unde arbitrajele sunt acuzate mereu mai des de jocuri oculte, cum s-a întâmplat deunăzi cu Dinamo, la Botoșani, ca și cu Steaua, la derby-ul cu oltenii. Taifunul se apropie vertiginos și mă refer la dubla cu Armenia și Kazahstan, unde Mitică Dragomir (uite că, totuși, îl citez!) îl avertizează pe Herr Daum că, dacă nu obține măcar patru puncte, își poate lua adio de la banca naționalei. Adică, numai patru?! Mă tem că da, și că e un obiectiv realist, dacă ne reamintim, bunăoară, că jucătorii kazahi au făcut 2-2 cu Polonia, după ce au fost conduși cu 2-0 pe propriul teren.

Apoi, felul în care Daum tot face și desface lotul pentru aceste două jocuri capitale ne confirmă ceea ce era de presupus, și anume că selecționerul e departe de a cunoaște capacitatea fotbaliștilor noștri, pentru a putea construi o națională competitivă. Asta fără să ne mai referim la așezarea lor în teren, păguboasă de-a dreptul la meciul cu Muntenegru. Cam așa arată în momentul de față tabloul fotbalului românesc, unde a început, ca o alarmă generală, sburlirea lui Burleanu. Să nu fie, însă, prea târziu, deşi, cum se zice, mai bine mai târziu decât niciodată!

Horia Alexandrescu
Text preluat din România literară

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE