Acrobațiile "interesului național"

Postat la: 20.04.2017 |

Acrobațiile

Astăzi, domnul Gabriel Oprea a dat în bâlbâială. Referitor la noaptea de pomină din 2009, al doilea tur de scrutin prezidențial. Dar ieri, alaltăieri, același Gabriel Oprea era pe caii mari ai aceluiași "interes național". Unde a ratat? Cum s-a întâmplat că a fost aruncat peste bord deși s-a dovedit extrem de util pentru două regimuri?

În 2014-2015, Gabriel Oprea, general cu patru stele, ridicat pe culmi nemaivăzute de Traian Băsescu, mai avea puțin și devenea mareșal. În calitate de viceprim-ministru, se ocupa fix de interesul național. Răspundea de structurile de securitate. Și făcea parte din grupul restrâns de persoane care se identificau cu statul. Uneori, spuneau "noi suntem statul". Alteori, atunci când își transmiteau poruncile, făceau trimiteri exprese la interesul național. Ei reprezentau, și nimeni altcineva, statul de drept. Era statul lor. Nu al cetățenilor. Și uneori, mai rar, așa cum am aflat recent, pentru a-și impune punctul de vedere, invocau așa-numitele "proiecte de stat". Cum, necum, Gabriel Oprea se afla în epicentrul acestui sistem. Putea ajunge mareșal, dar și prim-ministru. Ce s-a întâmplat cu el? Unde a clacat?

Ne putem imagina cât de a adânc a pătruns Gabriel Oprea în interiorul sistemului de forță, la vârful acestuia, pur și simplu pornind de la informația reală că, în noaptea în care s-au furat alegerile prezidențiale din 2009, acesta era nici mai mult, nici mai puțin decât gazda celor mai puternici oameni din România și inițiatorul unei întâlniri la vârf. "Noaptea, ca hoții" a fost dezvăluită mai întâi de Gelu Vișan, fost deputat, și apoi, cu mai multă forță și cu mai multă precizie, de către Dan Andronic. Reacțiile la această întâlnire de la Oprea de acasă, care numai instituțională nu a fost și la care au participat corifeii puterii, sunt semnificative în sine.

Prins între ciocan și nicovală, Traian Băsescu pe de o parte îi acuză pe șefii SRI și pe Laura Codruța Kovesi că, în loc să stea fiecare la postul lui în noaptea alegerilor, s-au întâlnit, neinstituțional, pentru a pune țara la cale din punct de vedere politic. Pe de altă parte, evident, el contestă faptul că alegerile care l-au dat câștigător ar fi fost fraudate. Pentru a fi și mai concludent, a regizat chiar o polemică în acest sens cu Dan Andronic. Acesta din urmă delimitându-se la rândul său de acuzația de fraudarea a alegerilor. În bâlbâială a dat și George Maior, fostul șef SRI, actualmente ambasador al României în Statele Unite, care nici nu confirmă, nici nu infirmă întâlnirea de taină. Ca de obicei, Vasile Dîncu nu răspunde nici el nimic. Cât îl privește pe domnul Gabriel Oprea, din postura sa de gazda, merge atât de departe, încât confirmă că a invitat la el acasă unele personaje, dar nu și pe Kovesi și Coldea. Dar nici nu infirmă prezența acestora. Ca și când cei doi ar fi fost extratereștri.

Așadar, "noapte, ca hoții" este un moment cheie în care Gabriel Oprea a jucat un rol esențial, plasându-se, ca și toți ceilalți, de partea lui Traian Băsescu. Cum, necum, ceva mai târziu, pe vremea ascensiunii USL, opinia publică a rămas stupefiată văzând cum Victor Ponta, pe cai mari, încheie, peste capul partenerului său Crin Anonescu, o înțelegere scrisă cu Gabriel Oprea și cu partidul său de strânsură, "al interesului national". Pur și simplu Gabriel Oprea sărise în cealaltă barcă. Firește, cu acordul tacit al capilor sistemului, care îl transformau pe Oprea într-o punte menită să le asigure legătura cu noua putere și, în viitor, supraviețuirea.

Așa se face că Laura Codruța Kovesi a fost numită șefă DNA. Iar Oprea a ajuns pe cai din ce în ce mai mari, până când, imediat după tragedia de la Colectiv, Klaus Iohannis a avut nevoie de el. Dintr-un motiv care încă este neclar, Gabriel Oprea a ezitat. Probabil că nu i s-a oferit funcția de prim-ministru și nici nu avea garanția că va rămâne viceprim-ministru însărcinat cu coordonarea instititutiilor de securitate. De data aceasta, însă, gașca s-a spart. Din dorința de a servi noua putere instalată la Cotroceni, Gabriel Oprea a fost aspru sancționat chiar de partenerii săi din "noaptea, ca hoții". Un dosar penal făcut pe picior și, iată, Gabriel Oprea a fost scos din joc. Cu toate astea, el și astăzi joacă ambiguu. Chiar și în raport cu Victor Ponta pe care, să nu uităm, l-a împins către demisie, drept mulțumire că acesta l-a luat în barca sa, dezinformandu-l, în sensul că protestatarii urmau să ia cu asalt Guvernul. Acrobațiile "intersului național" continuă.

Sorin Rosca Stanescu

loading...
PUTETI CITI SI...

Acrobațiile "interesului național"

Postat la: 20.04.2017 |

0

Astăzi, domnul Gabriel Oprea a dat în bâlbâială. Referitor la noaptea de pomină din 2009, al doilea tur de scrutin prezidențial. Dar ieri, alaltăieri, același Gabriel Oprea era pe caii mari ai aceluiași "interes național". Unde a ratat? Cum s-a întâmplat că a fost aruncat peste bord deși s-a dovedit extrem de util pentru două regimuri?

În 2014-2015, Gabriel Oprea, general cu patru stele, ridicat pe culmi nemaivăzute de Traian Băsescu, mai avea puțin și devenea mareșal. În calitate de viceprim-ministru, se ocupa fix de interesul național. Răspundea de structurile de securitate. Și făcea parte din grupul restrâns de persoane care se identificau cu statul. Uneori, spuneau "noi suntem statul". Alteori, atunci când își transmiteau poruncile, făceau trimiteri exprese la interesul național. Ei reprezentau, și nimeni altcineva, statul de drept. Era statul lor. Nu al cetățenilor. Și uneori, mai rar, așa cum am aflat recent, pentru a-și impune punctul de vedere, invocau așa-numitele "proiecte de stat". Cum, necum, Gabriel Oprea se afla în epicentrul acestui sistem. Putea ajunge mareșal, dar și prim-ministru. Ce s-a întâmplat cu el? Unde a clacat?

Ne putem imagina cât de a adânc a pătruns Gabriel Oprea în interiorul sistemului de forță, la vârful acestuia, pur și simplu pornind de la informația reală că, în noaptea în care s-au furat alegerile prezidențiale din 2009, acesta era nici mai mult, nici mai puțin decât gazda celor mai puternici oameni din România și inițiatorul unei întâlniri la vârf. "Noaptea, ca hoții" a fost dezvăluită mai întâi de Gelu Vișan, fost deputat, și apoi, cu mai multă forță și cu mai multă precizie, de către Dan Andronic. Reacțiile la această întâlnire de la Oprea de acasă, care numai instituțională nu a fost și la care au participat corifeii puterii, sunt semnificative în sine.

Prins între ciocan și nicovală, Traian Băsescu pe de o parte îi acuză pe șefii SRI și pe Laura Codruța Kovesi că, în loc să stea fiecare la postul lui în noaptea alegerilor, s-au întâlnit, neinstituțional, pentru a pune țara la cale din punct de vedere politic. Pe de altă parte, evident, el contestă faptul că alegerile care l-au dat câștigător ar fi fost fraudate. Pentru a fi și mai concludent, a regizat chiar o polemică în acest sens cu Dan Andronic. Acesta din urmă delimitându-se la rândul său de acuzația de fraudarea a alegerilor. În bâlbâială a dat și George Maior, fostul șef SRI, actualmente ambasador al României în Statele Unite, care nici nu confirmă, nici nu infirmă întâlnirea de taină. Ca de obicei, Vasile Dîncu nu răspunde nici el nimic. Cât îl privește pe domnul Gabriel Oprea, din postura sa de gazda, merge atât de departe, încât confirmă că a invitat la el acasă unele personaje, dar nu și pe Kovesi și Coldea. Dar nici nu infirmă prezența acestora. Ca și când cei doi ar fi fost extratereștri.

Așadar, "noapte, ca hoții" este un moment cheie în care Gabriel Oprea a jucat un rol esențial, plasându-se, ca și toți ceilalți, de partea lui Traian Băsescu. Cum, necum, ceva mai târziu, pe vremea ascensiunii USL, opinia publică a rămas stupefiată văzând cum Victor Ponta, pe cai mari, încheie, peste capul partenerului său Crin Anonescu, o înțelegere scrisă cu Gabriel Oprea și cu partidul său de strânsură, "al interesului national". Pur și simplu Gabriel Oprea sărise în cealaltă barcă. Firește, cu acordul tacit al capilor sistemului, care îl transformau pe Oprea într-o punte menită să le asigure legătura cu noua putere și, în viitor, supraviețuirea.

Așa se face că Laura Codruța Kovesi a fost numită șefă DNA. Iar Oprea a ajuns pe cai din ce în ce mai mari, până când, imediat după tragedia de la Colectiv, Klaus Iohannis a avut nevoie de el. Dintr-un motiv care încă este neclar, Gabriel Oprea a ezitat. Probabil că nu i s-a oferit funcția de prim-ministru și nici nu avea garanția că va rămâne viceprim-ministru însărcinat cu coordonarea instititutiilor de securitate. De data aceasta, însă, gașca s-a spart. Din dorința de a servi noua putere instalată la Cotroceni, Gabriel Oprea a fost aspru sancționat chiar de partenerii săi din "noaptea, ca hoții". Un dosar penal făcut pe picior și, iată, Gabriel Oprea a fost scos din joc. Cu toate astea, el și astăzi joacă ambiguu. Chiar și în raport cu Victor Ponta pe care, să nu uităm, l-a împins către demisie, drept mulțumire că acesta l-a luat în barca sa, dezinformandu-l, în sensul că protestatarii urmau să ia cu asalt Guvernul. Acrobațiile "intersului național" continuă.

Sorin Rosca Stanescu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE