• Tweet

Câteva semnale transmise recent de administrația Statelor Unite sugerează viitoare schimbări de macaz în poziționarea Washingtonului față de războiul din Ucraina. Intenționează administrația Biden să vină cu o nouă strategie? Să diminueze dramatic susținerea militară a regimului Zelensky? Să o lase mai moale cu sancțiunile contra Federației Ruse? Sau este pur și simplu un joc politic înaintea scrutinului electoral de mâine? Și, după ziua de mâine, ce s-ar putea întâmpla?

Din ce în ce mai mulți analiști, nu numai din România, ci și din Europa și de peste ocean, susțin că Statele Unite, Occidentul în general, au căzut într-o capcană sprijinind necondiționat regimul Zelensky. Și instituind un set întreg de măsuri punitive îndreptate împotriva Federației Ruse, dar care au efect de bumerang asupra statelor NATO. Și nu numai. Din această perspectivă cred ei că alegerile intermediare pentru Congres, care se desfășoară mâine în Statele Unite, ar putea determina o schimbare de paradigmă. Desigur, o schimbare va avea loc, în măsura în care republicanii, așa cum indică toate sondajele, vor câștiga în Congres, în Cameră și la nivelul guvernărilor locale. Dar ea nu va fi în niciun caz dramatică. Cel puțin așa cred eu. Și, în acest sens, îmi permit să avansez câteva argumente.

Cei mai mulți observatori politici ne atrag atenția că, pentru a înțelege ce urmează în final în ceea ce privește viitoarea administrație republicană sau democrată, trebuie să ne uităm mâine la rezultatele din cele cinci state unde, în 2020, stafful lui Joe Biden a reușit să întoarcă un scor, care la prezidențialele anterioare fusese în favoarea lui Donald Trump. Georgia, Michigan, Arizona, Pennsylvania și Wisconsin. Scorul, mai ales în cele cinci state, ne va ajuta să înțelegem dacă, într-adevăr, așa cum indică cercetările de piață, republicanii vor învinge pe toate fronturile. Dacă așa vor sta lucrurile, atunci și Donald Trump are șanse mari pentru un al doilea mandat. Cu condiția ca, pe ultima sută de metri, republicanii să nu lanseze spre Casa Albă un alt candidat. Ce impact vor avea aceste alegeri și o previzibilă schimbare de paradigmă la Washington asupra politicii interne și externe?

Desigur, va exista un impact. În special în politica internă. Mă refer la dosare grele, cum sunt politica față de avort, politicile în materie economică, politica în edicație și în modul în care vor fi tratate și diminuate efectele crizei. Atenție însă. Orice ipoteză vom lua în calcul, trebuie să pornim de la premiza că votul va fi foarte strâns. Republicanii, dacă vor câștiga, vor câștiga la mustață. În al doilea rând, amploarea schimbărilor din politica internă va fi mult mai semnificativă decât a eventualelor schimbări din politica externă. În ceea ce privește politica externă, așa cum funcționează în mod tradițional aparatul birocrației americane - mă refer mai ales la Departamentul de Stat, la funcționarii acestuia, la modul în care sunt aleși, la stabilitatea pe care o au în funcții și la întreg sistemul din aparatul diplomatic - indiferent care va fi rezultatul alegerilor, democrații vor avea și ei un cuvânt greu de spus. Și vor acționa în consecință. În spatele lor, va exista votul a aproape jumătate din electorii americani. Nu cred că politica față de războiul din Ucraina se va schimba în mod semnificativ.

Iar acum avansez un nou tip de argumente în acest sens. În mod cert, intervenția Statelor Unite în cel mai periculos conflict militar după cel de-al Doilea Război Mondial, are o componentă morală - apărarea unui stat agresat din Europa, protejarea unei populații terorizate de cea de-a doua putere militară a lumii - dar are și o componentă imorală. Componenta imorală este de natură financiară, dar și de natură politică. Înaintea declanșării acestui război, Europa și, respectiv, Uniunea Europeană începuseră să se desprindă vizibil și uneori ostentativ din orbita Statelor Unite. Pe de-o parte. Pe de altă parte, cea mai puternică economie din Europa, Germania, începuse să acționeze ca un hegemon și, pentru mai multă eficiență, crease o axă Berlin-Moscova. Aceste realități puneau în pericol ordinea internațională și echilibrul de putere, așa cum îl percep Statele Unite. Într-un fel sau altul, această realitate trebuia răsturnată. Pe de altă parte, axa economică și politică Berlin-Moscova crea o dublă dependență. O dependență a Germaniei față de Rusia în materie energetică și apoi o dependență a celorlalte state europene față de Germania, care reușea să obțină energia la prețuri preferențiale, în schimbul unei atitudini mult prea amicale față de regimul Putin. În războiul din Ucraina, care, invocându-se actul de agresiune neprovocată a Federației Ruse, a putut genera seturi de sancțiuni, între care cel mai important a fost blocarea furnizării de gaz rusesc către Europa, Statele Unite au văzut o mare oportunitate economică. Au putut înlocui gazul rusesc ieftin cu gazele naturale lichefiate, mult mai scumpe, furnizate de societățile comerciale americane. Aceasta este o dimensiune a ceea ce numeam componentă imorală. Europa devine dependentă de gazele americane, iar Germania, cel mai crunt lovită, își pierde relevanța hegemonică și este pusă în situația de a-și linge în viitor propriile răni. Din această perspectivă, pentru Statele Unite războiul din Ucraina se transformă într-o bună afacere.

O altă componentă de natură imorală este, pe scurt, comerțul cu armament extrem de bine impulsionat de acest război. Nu numai Ucraina achiziționează armament american, ci un număr mare de state NATO, inclusiv sau mai ales cele de pe flancul sud-estic. Zeci și zeci de miliarde se scurg astfel dinspre Uniunea Europeană către complexul militar al Statelor Unite. Societățile care fabrică și exportă acest armament dispun de cele mai puternice echipe de lobby la Casa Albă, la Congres și la Cameră, iar presiunea acestora pentru a tura în continuare motoarele acestui război este fenomenală și imposibil de oprit, chiar dacă la Washington se inversează polii de putere. Singura problemă reală este că și populația Statelor Unite plătește într-un fel sau altul costurile acestui război și doar de acolo va putea surveni presiunea necesară pentru oprirea lui. Nicidecum din direcția statelor Uniunii Europene, unde, alarmate de efectele crizei, populațiile au început să iasă tot mai mult în stradă să se revolte.

Deci marți se poate schimba balanța puterii la Washington. Dar nu se va schimba nimic semnificativ în Ucraina. Cele câteva afronturi pe care le-a suferit Zelensky din direcția Washingtonului nu au reprezentat decât un simplu joc de scenă.

Sorin Rosca Stanescu