Autorii nelegiuirii se ascund la Cotroceni

Postat la: 19.06.2022 |

Autorii nelegiuirii se ascund la Cotroceni

Șeful SRI, Eduard Hellvig, este bomboana de pe colivă. Iar coliva este opera lui Klaus Iohannis. Pachetele de legi ale siguranței naționale au fost elaborate, într-un prim draft, sub pălăria instituției prezidențiale. Când această bombă a explodat, în obrazul opiniei publice, vinovatul principal a pus coada între picioare. Klaus Iohannis și-a trimis subordonații la înaintare, fiecare dintre ei îndeplinind rolul de paratrăsnet.

Despre aceste pachete de legi, care, în definitiv, sunt așteptate de 30 de ani, atât de către serviciile secrete, cât și de către societate în general, căreia trebuie să i se asigure securitatea într-un regim normal, constituțional și modern totodată, analiștii din presă s-au pronunțat în ultimele zile în fel și chip. A fost o adevărată explozie orgasmică a opiniilor, mai mult sau mai puțin nuanțate, la care au participat toate curentele de opinie din mass media, unele subordonate statului subteran, altele nu. Așa că nu mai am de gând să insist asupra conținutului în sine, de cele mai multe ori extrem de periculos al acestei tentative de legiferare. În schimb voi încerca o disecție, pornind de la acest exemplu, degenerat în scandal, asupra modului în care se iau cele mai importante decizii în România, și a măsurii în care cei responsabili sunt sau nu capabili să-și asume propriile fapte.

Semnalul de alarmă a fost tras de un site care nu a făcut altceva decât să difuzeze o palidă dar scandaloasă scurgere de informații legate de mega proiectul legislativ. Firește, presa a reacționat, denunțând grave derapaje de natură constituțională. Aproape instantaneu, a ieșit la rampă premierul, generalul cu patru stele Nicolae Ciucă. În limbajul său bolovănos, el ne-a informat că există cu adevărat un draft al noilor legi vizând siguranța națională, care urma să fie discutat în câteva zile în guvern, adoptat și prezentat parlamentului sub forma unor pachete de legi. De atunci a trecut mult și bine. Premierul a adoptat politica struțului. În timp ce reprezentanții câtorva partide au măcănit, încercând să se așeze pe direcția generată de furtuna mediatică. Un reprezentant al Serviciului de Informații Externe a ieșit și a bălmăjit o explicație, din care nimeni nu a înțeles altceva decât că SIE arată în altă direcție. Și că-și ia mâna de pe cartoful fierbinte. Dar scandalul a continuat. Așa că președintele Klaus Iohannis a ieșit și el la rampă, criticând ușor și de formă un amplu document pe care, însă, nu și l-a asumat. Iar în final, pe post de paratrăsnet, s-a sacrificat Eduard Hellvig într-o ieșire la rampă, aparent având altă temă, în care însă, tangențial și aluziv, a atins și el subiectul incendiar. De fapt, șeful SRI, vorbind explicit despre faptul că mai mult de două mandate la vârful serviciului secret îi conferă directorului o putere mult mai mare, a încercat să sugereze, pentru cine a avut urechi să audă, că serviciilor secrete nu trebuie să li se acorde atribuții și mijloace de supraveghere în exces.

Premierul Ciucă nu putea vorbi despre respectivele pachete legislative, dacă nu le-ar fi cunoscut măcar în linii generale conținutul și dacă nu ar fi avut verde de la Klaus Iohannis. Klaus Iohannis nu i-ar fi putut da verde premierului și nu s-ar fi putut exprima referitor la draftul legilor siguranței naționale, dacă nu ar fi știut despre ce este vorba. Reprezentanții principalelor două servicii secrete nu și-ar fi putut lua distanță, decât în măsura în care autorii principali erau cumva în altă parte. În ce parte?

Conform informațiilor pe care le am, din surse cărora înțeleg să le protejez anonimatul, inițiativa acestor pachete legislative aparține unei instituții, care, conform legii fundamentale, respectiv Constituției României, nu are dreptul de a propune acte normative. Mă refer la așa-numita comunitate a serviciilor secrete care funcționează la Cotroceni și care contribuie la pregătirea ședințelor CSAT, atunci când pe ordinea de zi figurează teme care implică activitatea serviciilor de informații. Mai pe șleau, la solicitarea lui Klaus Iohannis, o mână de funcționari, cei mai mulți legați la vedere de serviciile secrete, au pregătit acel draft pe care astăzi nu și-l asumă nimeni nici în ruptul capului.

Oare nu era mai cinstit ca președintele Klaus Iohannis să iasă la vedere și să le solicite în mod explicit parlamentarilor actualei majorități să facă efortul de a pune în acord cu realitățile de azi întreaga legislație atât de stufoasă a siguranței naționale? De ce acest proiect a fost abordat și derulat până la un punct pe șest? Nu cumva din simplul motiv că trebuia ascunsă intenția unora de a militariza accelerat statul român?

Sorin Rosca Stanescu

loading...
PUTETI CITI SI...

Autorii nelegiuirii se ascund la Cotroceni

Postat la: 19.06.2022 |

0

Șeful SRI, Eduard Hellvig, este bomboana de pe colivă. Iar coliva este opera lui Klaus Iohannis. Pachetele de legi ale siguranței naționale au fost elaborate, într-un prim draft, sub pălăria instituției prezidențiale. Când această bombă a explodat, în obrazul opiniei publice, vinovatul principal a pus coada între picioare. Klaus Iohannis și-a trimis subordonații la înaintare, fiecare dintre ei îndeplinind rolul de paratrăsnet.

Despre aceste pachete de legi, care, în definitiv, sunt așteptate de 30 de ani, atât de către serviciile secrete, cât și de către societate în general, căreia trebuie să i se asigure securitatea într-un regim normal, constituțional și modern totodată, analiștii din presă s-au pronunțat în ultimele zile în fel și chip. A fost o adevărată explozie orgasmică a opiniilor, mai mult sau mai puțin nuanțate, la care au participat toate curentele de opinie din mass media, unele subordonate statului subteran, altele nu. Așa că nu mai am de gând să insist asupra conținutului în sine, de cele mai multe ori extrem de periculos al acestei tentative de legiferare. În schimb voi încerca o disecție, pornind de la acest exemplu, degenerat în scandal, asupra modului în care se iau cele mai importante decizii în România, și a măsurii în care cei responsabili sunt sau nu capabili să-și asume propriile fapte.

Semnalul de alarmă a fost tras de un site care nu a făcut altceva decât să difuzeze o palidă dar scandaloasă scurgere de informații legate de mega proiectul legislativ. Firește, presa a reacționat, denunțând grave derapaje de natură constituțională. Aproape instantaneu, a ieșit la rampă premierul, generalul cu patru stele Nicolae Ciucă. În limbajul său bolovănos, el ne-a informat că există cu adevărat un draft al noilor legi vizând siguranța națională, care urma să fie discutat în câteva zile în guvern, adoptat și prezentat parlamentului sub forma unor pachete de legi. De atunci a trecut mult și bine. Premierul a adoptat politica struțului. În timp ce reprezentanții câtorva partide au măcănit, încercând să se așeze pe direcția generată de furtuna mediatică. Un reprezentant al Serviciului de Informații Externe a ieșit și a bălmăjit o explicație, din care nimeni nu a înțeles altceva decât că SIE arată în altă direcție. Și că-și ia mâna de pe cartoful fierbinte. Dar scandalul a continuat. Așa că președintele Klaus Iohannis a ieșit și el la rampă, criticând ușor și de formă un amplu document pe care, însă, nu și l-a asumat. Iar în final, pe post de paratrăsnet, s-a sacrificat Eduard Hellvig într-o ieșire la rampă, aparent având altă temă, în care însă, tangențial și aluziv, a atins și el subiectul incendiar. De fapt, șeful SRI, vorbind explicit despre faptul că mai mult de două mandate la vârful serviciului secret îi conferă directorului o putere mult mai mare, a încercat să sugereze, pentru cine a avut urechi să audă, că serviciilor secrete nu trebuie să li se acorde atribuții și mijloace de supraveghere în exces.

Premierul Ciucă nu putea vorbi despre respectivele pachete legislative, dacă nu le-ar fi cunoscut măcar în linii generale conținutul și dacă nu ar fi avut verde de la Klaus Iohannis. Klaus Iohannis nu i-ar fi putut da verde premierului și nu s-ar fi putut exprima referitor la draftul legilor siguranței naționale, dacă nu ar fi știut despre ce este vorba. Reprezentanții principalelor două servicii secrete nu și-ar fi putut lua distanță, decât în măsura în care autorii principali erau cumva în altă parte. În ce parte?

Conform informațiilor pe care le am, din surse cărora înțeleg să le protejez anonimatul, inițiativa acestor pachete legislative aparține unei instituții, care, conform legii fundamentale, respectiv Constituției României, nu are dreptul de a propune acte normative. Mă refer la așa-numita comunitate a serviciilor secrete care funcționează la Cotroceni și care contribuie la pregătirea ședințelor CSAT, atunci când pe ordinea de zi figurează teme care implică activitatea serviciilor de informații. Mai pe șleau, la solicitarea lui Klaus Iohannis, o mână de funcționari, cei mai mulți legați la vedere de serviciile secrete, au pregătit acel draft pe care astăzi nu și-l asumă nimeni nici în ruptul capului.

Oare nu era mai cinstit ca președintele Klaus Iohannis să iasă la vedere și să le solicite în mod explicit parlamentarilor actualei majorități să facă efortul de a pune în acord cu realitățile de azi întreaga legislație atât de stufoasă a siguranței naționale? De ce acest proiect a fost abordat și derulat până la un punct pe șest? Nu cumva din simplul motiv că trebuia ascunsă intenția unora de a militariza accelerat statul român?

Sorin Rosca Stanescu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE