Banchiza Ross și impactul asupra României

Postat la: 09.01.2017 |

Banchiza Ross și impactul asupra României

O informație inedită, dar extrem interesantă dar care a trecut oarecum neobservată ne-a indicat că banchiza Ross s-a desprins cu ceva timp în urmă de uscat din continentul Antarctica și a intrat în derivă pe direcția nord-est. Potrivit specialiștilor în domeniu, suprafața ei este echivalentă cu jumătate din continentul european, iar înălțimea ei de la suprafața luciului oceanic variază între 50 și 120 m.

Despre partea imersă a acestui corp de gheață se cunosc însă date mai puține. Se presupune că ar avea o adâncime scufundată cuprinsă între 600 și 900 m dacă nu chiar mai mult. Deriva naturală a banchizei pe direcția nord-estică o aduce în apele calde ale Oceanului Indian. Inițial specialiștii au crezut că ea va ajunge în apele ceva mai reci ale Atlanticului Sudic, dar curenții oceanici și chiar forța eoliană din zonă, au făcut ca direcția de mișcare a uriașei banchize să se modifice. Se pare că fenomenul este ireversibil ca tendință de deplasare a acestei mega-banchize Ross. Impactul pe care l-ar genera ajungerea acestei Banchize Ross în Oceanul Indian se estimează de către specialiști că va fi devastator pentru toate zonele costiere ale continentelor planetei.

Calculele estimează că în decurs de maxim zece ani nivelul Oceanului Planetar ar putea crește treptat cu circa șase metri în urma topirii integrale a acestei mase de gheață. Inundarea zonei costiere va duce inevitabil la reducerea suprafeței uscatului și așa devenită insuficientă pentru populația globului iar multe orașe-port ar putea dispărea. Totodată, specialiștii estimează o modificarea a parametrilor climatici la nivelul întregului nostru glob. Astfel, musonii și taifunurile din Asia se vor amplifica atât ca intensitate de manifestare, dar mai ales sub aspectul cantităților de precipitații pe care le vor aduce pe uscat. La nivelul Oceanului Atlanticului de Nord sunt scenarii efectuate pe modele complexe care arată că este posibilă dacă nu chiar certă dispariția Curentului cald al Golfului, care va schimba total spectrul climatic al Europei Nordice, trecând-o în zona climatică polară sau subpolară. Cel mai mult va suferi Scandinavia, arhipelagul Britanic, Islanda și țările din zona Mării Baltice.

În aceste condiții marile grânare tradiționale se vor restrânge, iar specialiștii anticipează declanșarea unei crize a hranei greu de imaginat. Unele deșerturi din peninsula Arabia sau din Africa Nordică se vor transforma în timp (peste 100 de ani) în savane, iar stepele tradiționale (unde sunt și cele mai mari grânare ale lumii) din cele două Americi, din Europa, Asia și Australia se vor transforma în zone semi-deșertice sau chiar în deșert.

Estimările privind România sunt negative dar și pozitive. Se preconizează că vom pierde definitiv Delta Dunării care se va transforma într-un mare golf, apoi o bună parte din zona litorală actuală, cât și ceva teritoriu din lunca Dunării de Jos și din câmpia de subsidență a Siretului Inferior. De asemenea, se estimează că vom avea alternanțe numeroase de ploi sub formă de averse de tip torențial marcate de lungi perioade de secetă acută sau de uscăciune. Iernile vor devenii foarte geroase dar mult mai bogate în ceea ce înseamnă grosimea stratului de zăpadă.

Totodată se prognozează că fenomenul de inundații va deveni ceva frecvent pentru mai toate cursurile de apă din țară dacă nu vom lua măsurile adecvate care se impun în asemenea inundații. La acestea trebuie să ne mai așteptăm la o intensificare a proceselor de dinamică a peisajului, în care torenții vor fragmenta intens versanții despăduriți recent, iar alunecările de teren vor pune în pericol mai toate așezărilor umane, drumurile și căile de acces. Oare cineva se gândește la impactul Banchizei Ross asupra țării noastre sau continuăm să ne lamentăm că iarna nu-i ca vara și venirea zăpezii în ianuarie iar ne-a prins nepregătiți!?

Ion Teleanu

loading...
PUTETI CITI SI...

Banchiza Ross și impactul asupra României

Postat la: 09.01.2017 |

0

O informație inedită, dar extrem interesantă dar care a trecut oarecum neobservată ne-a indicat că banchiza Ross s-a desprins cu ceva timp în urmă de uscat din continentul Antarctica și a intrat în derivă pe direcția nord-est. Potrivit specialiștilor în domeniu, suprafața ei este echivalentă cu jumătate din continentul european, iar înălțimea ei de la suprafața luciului oceanic variază între 50 și 120 m.

Despre partea imersă a acestui corp de gheață se cunosc însă date mai puține. Se presupune că ar avea o adâncime scufundată cuprinsă între 600 și 900 m dacă nu chiar mai mult. Deriva naturală a banchizei pe direcția nord-estică o aduce în apele calde ale Oceanului Indian. Inițial specialiștii au crezut că ea va ajunge în apele ceva mai reci ale Atlanticului Sudic, dar curenții oceanici și chiar forța eoliană din zonă, au făcut ca direcția de mișcare a uriașei banchize să se modifice. Se pare că fenomenul este ireversibil ca tendință de deplasare a acestei mega-banchize Ross. Impactul pe care l-ar genera ajungerea acestei Banchize Ross în Oceanul Indian se estimează de către specialiști că va fi devastator pentru toate zonele costiere ale continentelor planetei.

Calculele estimează că în decurs de maxim zece ani nivelul Oceanului Planetar ar putea crește treptat cu circa șase metri în urma topirii integrale a acestei mase de gheață. Inundarea zonei costiere va duce inevitabil la reducerea suprafeței uscatului și așa devenită insuficientă pentru populația globului iar multe orașe-port ar putea dispărea. Totodată, specialiștii estimează o modificarea a parametrilor climatici la nivelul întregului nostru glob. Astfel, musonii și taifunurile din Asia se vor amplifica atât ca intensitate de manifestare, dar mai ales sub aspectul cantităților de precipitații pe care le vor aduce pe uscat. La nivelul Oceanului Atlanticului de Nord sunt scenarii efectuate pe modele complexe care arată că este posibilă dacă nu chiar certă dispariția Curentului cald al Golfului, care va schimba total spectrul climatic al Europei Nordice, trecând-o în zona climatică polară sau subpolară. Cel mai mult va suferi Scandinavia, arhipelagul Britanic, Islanda și țările din zona Mării Baltice.

În aceste condiții marile grânare tradiționale se vor restrânge, iar specialiștii anticipează declanșarea unei crize a hranei greu de imaginat. Unele deșerturi din peninsula Arabia sau din Africa Nordică se vor transforma în timp (peste 100 de ani) în savane, iar stepele tradiționale (unde sunt și cele mai mari grânare ale lumii) din cele două Americi, din Europa, Asia și Australia se vor transforma în zone semi-deșertice sau chiar în deșert.

Estimările privind România sunt negative dar și pozitive. Se preconizează că vom pierde definitiv Delta Dunării care se va transforma într-un mare golf, apoi o bună parte din zona litorală actuală, cât și ceva teritoriu din lunca Dunării de Jos și din câmpia de subsidență a Siretului Inferior. De asemenea, se estimează că vom avea alternanțe numeroase de ploi sub formă de averse de tip torențial marcate de lungi perioade de secetă acută sau de uscăciune. Iernile vor devenii foarte geroase dar mult mai bogate în ceea ce înseamnă grosimea stratului de zăpadă.

Totodată se prognozează că fenomenul de inundații va deveni ceva frecvent pentru mai toate cursurile de apă din țară dacă nu vom lua măsurile adecvate care se impun în asemenea inundații. La acestea trebuie să ne mai așteptăm la o intensificare a proceselor de dinamică a peisajului, în care torenții vor fragmenta intens versanții despăduriți recent, iar alunecările de teren vor pune în pericol mai toate așezărilor umane, drumurile și căile de acces. Oare cineva se gândește la impactul Banchizei Ross asupra țării noastre sau continuăm să ne lamentăm că iarna nu-i ca vara și venirea zăpezii în ianuarie iar ne-a prins nepregătiți!?

Ion Teleanu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE