Candidații noștri sunt chemați la SRI?

Postat la: 29.08.2016 |

Candidații noștri sunt chemați la SRI?

Primim o informație din Statele Unite. Extrem de interesantă. Candidații pentru funcția prezidențială nominalizați de cele două mari partide, Hillary Clinton și Donald Trump, au fost chemați la sediul serviciului secret pentru a fi instruiți. Și pentru a fi puși la curent cu principalele provocări de securitate. De ce? Iar a două întrebare la care este util de răspuns este dacă și la noi se întâmplă la fel. Sunt puși la curent candidații prezidențiali asupra situației de către Serviciul Român de Informați? Da sau nu?

Ceea ce se întâmplă în Statele Unite mi se pare a avea logică. Și a răspunde unei necesități. Nu numai un președinte poate fi, prin declarațiile și actele sale, util sau periculos pentru securitatea unui stat, ci și un candidat prezidențial. Spusele unui candidat, pe măsură ce acesta dobândește mai multă vizibilitate și mai multă audiență, pot avea mare greutate. Și pot crea consecințe. Pozitive sau negative.

Să ne gândim numai, dacă vreți, la câteva dintre afirmațiile lui Donald Trump pe parcursul campaniei electorale din Statele Unite. La un moment dat, acesta a pus sub semnul întrebării faimosul Articol 5 din Tratatul NATO. A afirmat că acesta nu trebuie activat în mod automat în cazul în care un stat membru suferă o agresiune. Riposta și chiar asistența ar trebui să se acorde condiționat. Este un enunț extrem de grav. Care poate arunca în aer întreg sistemul de valori consacrat prin alianța politică și militară NATO. Și ar putea avea și are consecințe grave, chiar dacă Donald Trump nu este încă președinte. Tot el s-a pronunțat, și asta chiar ieri, extrem de dur, în legătură cu emigranții. El dă de înțeles electoratului american, cât se poate de explicit, că, în eventualitatea în care ajunge președinte, statul american va fi mult mai puțin tolerant cu cei care doresc să își ia rezidența sau cetățenia acolo. Și această afirmație are consecințe. Chiar dacă Donald Trump nu este încă președinte.

Cele două exemple de mai sus pot fi multiplicate. Și pot fi extrapolate și în România. Eu nu știu dacă, printre bunele practici ale Serviciului Român de Informații, există sau nu și aceea de a purta discuții cu candidații prezidențiali și de a le oferi un minimum de informații, desigur cu excepția celor vizând acțiunile operative. Dar dacă nu se întâmplă asta, ar trebui să se întâmple. Tot în interesul siguranței naționale. Pentru că una este ce spun eu, ce spune un cetățean oarecare sau chiar un om politic oarecare și cu totul altă greutate au informațiile, reale sau nu, sau ideile, bune sau proaste, lansate de o personalitate care încearcă să obțină cea mai înaltă încredere a electoratului pentru ca, prin votul acestuia, să devină primul om în stat.

Sigur că, în România, mai trebuie avut în vedere un aspect. Să spunem, un detaliu. Pentru preluarea practicii din Statele Unite, ar fi probabil necesar că, în prealabil, societatea sa se asigure că SRI nu va face jocuri cu acest prilej. Încercând să planteze, în mintea candidaților, idei de tip diversionist. Iată încă un motiv pentru care este necesar un control strict al societății civile asupra principalului serviciu de informații. La nivelul la care funcționează acest control și în Statele Unite.

Sorin Rosca Stanescu

loading...
PUTETI CITI SI...

Candidații noștri sunt chemați la SRI?

Postat la: 29.08.2016 |

0

Primim o informație din Statele Unite. Extrem de interesantă. Candidații pentru funcția prezidențială nominalizați de cele două mari partide, Hillary Clinton și Donald Trump, au fost chemați la sediul serviciului secret pentru a fi instruiți. Și pentru a fi puși la curent cu principalele provocări de securitate. De ce? Iar a două întrebare la care este util de răspuns este dacă și la noi se întâmplă la fel. Sunt puși la curent candidații prezidențiali asupra situației de către Serviciul Român de Informați? Da sau nu?

Ceea ce se întâmplă în Statele Unite mi se pare a avea logică. Și a răspunde unei necesități. Nu numai un președinte poate fi, prin declarațiile și actele sale, util sau periculos pentru securitatea unui stat, ci și un candidat prezidențial. Spusele unui candidat, pe măsură ce acesta dobândește mai multă vizibilitate și mai multă audiență, pot avea mare greutate. Și pot crea consecințe. Pozitive sau negative.

Să ne gândim numai, dacă vreți, la câteva dintre afirmațiile lui Donald Trump pe parcursul campaniei electorale din Statele Unite. La un moment dat, acesta a pus sub semnul întrebării faimosul Articol 5 din Tratatul NATO. A afirmat că acesta nu trebuie activat în mod automat în cazul în care un stat membru suferă o agresiune. Riposta și chiar asistența ar trebui să se acorde condiționat. Este un enunț extrem de grav. Care poate arunca în aer întreg sistemul de valori consacrat prin alianța politică și militară NATO. Și ar putea avea și are consecințe grave, chiar dacă Donald Trump nu este încă președinte. Tot el s-a pronunțat, și asta chiar ieri, extrem de dur, în legătură cu emigranții. El dă de înțeles electoratului american, cât se poate de explicit, că, în eventualitatea în care ajunge președinte, statul american va fi mult mai puțin tolerant cu cei care doresc să își ia rezidența sau cetățenia acolo. Și această afirmație are consecințe. Chiar dacă Donald Trump nu este încă președinte.

Cele două exemple de mai sus pot fi multiplicate. Și pot fi extrapolate și în România. Eu nu știu dacă, printre bunele practici ale Serviciului Român de Informații, există sau nu și aceea de a purta discuții cu candidații prezidențiali și de a le oferi un minimum de informații, desigur cu excepția celor vizând acțiunile operative. Dar dacă nu se întâmplă asta, ar trebui să se întâmple. Tot în interesul siguranței naționale. Pentru că una este ce spun eu, ce spune un cetățean oarecare sau chiar un om politic oarecare și cu totul altă greutate au informațiile, reale sau nu, sau ideile, bune sau proaste, lansate de o personalitate care încearcă să obțină cea mai înaltă încredere a electoratului pentru ca, prin votul acestuia, să devină primul om în stat.

Sigur că, în România, mai trebuie avut în vedere un aspect. Să spunem, un detaliu. Pentru preluarea practicii din Statele Unite, ar fi probabil necesar că, în prealabil, societatea sa se asigure că SRI nu va face jocuri cu acest prilej. Încercând să planteze, în mintea candidaților, idei de tip diversionist. Iată încă un motiv pentru care este necesar un control strict al societății civile asupra principalului serviciu de informații. La nivelul la care funcționează acest control și în Statele Unite.

Sorin Rosca Stanescu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE