• Tweet

Din multe puncte de vedere, seria de evenimente din ultimele zile este năucitoare. Cele mai multe dintre ele, în mod evident, nu sunt și nu pot fi controlate de către președintele Klaus Iohannis. Altele, da. Dar în tot acest iureș de întâmplări memorabile, pentru prima dată, președintele a ieșit la bătaie. Și fiindcă exprimă public ceea ce nu este neapărat necesar să exprime public, avem, iată, un indiciu solid că Iohannis a devenit jucător.

Joi dimineață, pe agenda sa de lucru, era, de mai mult timp, fixată o întâlnire extrem de importantă. Cu reprezentanții Disporei. Veniți, din toate colțurile lumii, la Cotroceni. Iar Klaus Iohannis mai întâi a întârziat și apoi a lipsit. Este, din câte știu, o situație unică în cariera sa politică. Înseamnă că ceva neprogramat a fost mult mai important. Ce ar putea fi? Continuând aceeași derulare inversă, știm că, tot joi dimineață, la Cotroceni, Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Augustin Lazăr, procurorul general al României. Că a avut cu acesta o întâlnire față în față. Și că, din nou, i-a solicitat să deruleze cu celeritate ancheta declanșată în urma detonării deputatului Sebastian Ghiță și care vizează falsificarea raportului tehnic asupra lucrării de doctorat a șefului DNA, Laura Codruța Kovesi. Din nou, președintele a afirmat explicit că nu sunt motive de suspiciune legate de un eventual plagiat. Și că situația trebuie rezolvată, pentru că e incorect să planeze o suspiciune asupra onorabilității șefului DNA.

Continuăm derularea inversă. Cu o zi doar mai devreme, respectiv miercuri, același președinte Klaus Iohannis a făcut, din nou, o declarație publică legată de același caz. A reieșit că a discutat telefonic cu procurorul general - aceasta ar fi fost prima discuție pe această temă -, solicitându-i celeritate. Și asta, după ce, conform spuselor președintelui, el a primit-o, la Cotroceni, pe doamna Laura Codruța Kovesi. Căreia i-a transmis personal, dar și public - vă rog să observați, din nou, public - că nu există niciun motiv pentru ca aceasta să demisioneze din funcția de șef DNA.

Agenda zile de miercuri a fost însă și mai încărcată. Întrucât, în ecuație, a intrat și persoana profesorului Mircea Dumitru, ministrul Educației. Acesta este cunoscut ca un dușman înverșunat al plagiatelor. Și a solicitat insistent Universității de Vest ceea ce și Klaus Iohannis i-a solicitat în urmă cu câteva zile. Să verifice dacă lucrarea de doctorat a doamnei Kovesi reprezintă sau nu un plagiat. Ca un făcut, împotriva ministrului Învățământului a fost lansată o acuzație de colaborare cu Securitatea. Asta în timp ce CNSAS îi verifică oricum, prin efectul legii, pe toții membrii Cabinetului Cioloș.

Ei bine, aici, președintele care nu tace și face a avut o ieșire la rampă extrem de interesantă. Spre deosebire de doamna Kovesi, unde a insistat asupra absenței oricăror suspiciuni, în cazul ministrului Educației, atitudinea președintelui a fost diametral opusă. Solicitând o nouă verificare CNSAS, domnul Klaus Iohannis a spus, cu subiect și predicat, că, dacă se va dovedi că profesorul Mircea Dumitru a colaborat cu Securitatea, acesta va fi dat afară din Guvern, iar acuzația va fi, citez exact cuvântul, "letală" pentru cariera lui. De ce nu ar fi letală și pentru cariera lui Kovesi o eventuală confirmare a acuzațiilor de plagiat?

Dar spectacolul nu este gata. Între cele două discuții cu procurorul general, cea telefonică și cea desfășurată, joi dimineață, la Cotroceni, s-a mai întâmplat ceva tot în spațiul public. În sensul că Augustin Lazăr, procurorul general, a declarat că nimeni nu are dreptul să îi dea indicații, nici măcar în privința celerității, asupra modului în care instituția pe care o conduce își instrumentează dosarele. Un puternic bobârnac anti-prezidențial. E clar că președintele a devenit jucător. Cel mai puternic indiciu este faptul că o serie de demersuri pe care le putea face cu discreția obișnuită le-a transformat, pe neașteptate, în declarații publice. Care îl plasează în prim-planul evenimentelor și îi cresc cota de încredere, oricât de controversate ar fi.

Până acum, am enunțat evenimente politice desfășurate, într-o succesiune năucitoare, sub ochii opiniei publice. Sunt însă două lucruri despre care nu știm prea multe, dar putem presupune că influențează sau ar putea să influențeze gândirea președintelui Klaus Iohannis. Mai întâi este cazul Black Cube. O prezumtivă conspirație națională și internațională împotriva șefului DNA, Laura Codruța Kovesi, care a presupus o documentare mergând până la spionare, o prelucrarea a datelor, organizarea unui atac concertat împotriva acesteia, în care să fie utilizate informații compromițătoare, și, evident, o rețea financiară care să asigure suportul logistic pentru operațiune. Până la un punct, faptele sunt dovedite. Dincolo de acest punct, DIICOT-ul face încă investigații. Dacă Laura Codruța Kovesi a reușit să îl convingă, cu argumente sau prin mijloce persuasive, pe președintele Klaus Iohannis că acuzația de plagiat, cuplată cu acuzația privind falsificarea raportului tehnic asupra lucrării de docorat sunt piese ale puzzle-ului Black Cube, atunci vom putea înțelege mai ușor de ce, după o scurtă perioadă de ezitare, șeful statului a trecut, cu arme și bagaje, de partea șefului DNA.

Un alt element necunoscut este ambasadorul Statelor Unite la București, Hans Klemm. În mod straniu, de la declanșarea acestui uriaș scandal, acesta nu s-a manifestat public. Dar poate s-a manifestat în alt mod. De pildă, discutând cu președintele Klaus Iohannis, căruia i-a exprimat, încă o dată, susținerea pentru Laura Codruța Kovesi. Este ușor de înțeles, date fiind antecedentele, că influența lui Hans Klemm ar putea redirecționa cursul evenimentelor.
Pentru că altfel, dacă stăm să ne gândim bine, avem patru cazuri, care fiecare în parte poate fi lesne soluționat și putem avea, astfel, câte un rezultat concludent.

1. A plagiat Laura Codruța Kovesi sau nu a plagiat. Utilizând un soft achiziționat de Universitatea de Vest, comisia se poate pronunța în maximum două-trei zile. 2. A fost sau nu falsificat raportul tehnic. Dacă specialiștii nu s-au întâlnit în ziua respectivă și, în schimb, a umblat un ministru după ei pentru a le lua semnăturile pe un raport dinainte scris, asta poate afla un procuror, fără să transpire prea mult, într-o singură zi. 3. A fost sau nu a fost ministrul Învățământului colaborator al Securității. Pentru moment, există un raport că nu a fost. Dar dacă totuși a fost, în câteva zile ar putea exista un nou raport în sens contrar. 4. Este Black Cube o conspirație împotriva șefului uneia dintre instituțiile de forță ale României. Dacă da, autorii trebuie pedepsiți exemplar. Împreună cu toți românii care au pus la cale și au finanțat această operațiune.

Dacă amestecăm prea mult cele patru dosare, iese în cocktail. Care poate fi de tip Molotov. Dacă, însă, le soluționăm pe fiecare în parte, caz cu caz, situația se poate clarifica urgent. Vom vedea, din această perspectivă, în curând, dacă președintele Klaus Iohannis a ales cea mai bună strategie de răspuns în fața unei crize și, totodată, cea mai bună strategie de comunicare publică.

Sorin Rosca Stanescu