Cioloş, dublura lui Stolojan

Postat la: 31.10.2016 |

Cioloş, dublura lui Stolojan

În urma tragediei de la Clubul Colectiv, de acum un an de zile, dar şi a presiunii mediatice a străzii şi a preşedintelului Klaus Iohannis, premierul Victor Ponta demisionează şi în locul său a fost înscăunat Dacian Cioloş. Scenariul este unul identic, tras la indigou, cu cel după mineriada din septembrie 1991care a condus la căderea guvernului Petre Roman şi învestirea lui Theodor Stolojan ca prim ministru.

Atunci, concluzia lui Petre Roman după înlăturarea sa de la guvernare prin mineriada din septembrie 1991 exprimată în declaraţia din octombrie 1991 a fost una cu bătaie lungă şi subînţeles. "Nu mă consider un învins. Am pus la dispoziţia preşedintelui mandatul meu pentru o soluţie politică. Prin ceea ce fac în continuare, vom încerca să stopăm capacitatea forţelor conservatoare de a opri sau încetini reforma". Ulterior avea să afle că, în septembrie 1991, înainte de mineriadă, încrederea populaţiei în Guvernul Roman era de 57%. Între 16 octombrie 1991 şi 18 noiembrie 1992, Theodor Stolojan a deţinut funcţia de prim-ministru al României din partea FSN, perioadă în care economia românească trecea printr-un moment dificil.

Toate cele trei bănci de stat erau aproape de faliment în acel moment, fapt pentru care Stolojan a trebuit să ia decizia de recapitalizare a băncilor. O altă decizie importantă din perioada cât a fost premier a fost liberalizarea preţurilor, dar fără liberalizarea cursului de schimb, ceea ce a determinat confiscarea valutei întreprinderilor, a societăţilor comerciale şi a populaţiei obligată s-o schimbe în lei la un curs fixat arbitrar. În timpul guvernării sale, România s-a confruntat cu un val de proteste sindicale, în timp ce inflaţia a continuat să crească vertiginos. Instabilitatea economică şi financiară a determinat o întârziere a apariţiei investiţiilor străine în România în raport cu alte ţări din fostul bloc comunist. Cu toate acestea, mandatul de premier a lui Stolojan s-a bucurat cât de cât popularitate în rândul cetăţenilor, pentru simplul fapt că măsurile luate de acesta nu s-au resimţit foarte tare în buzunarul românului de rând întrucât acesta abia învaţa ce înseamnă economia de piaţă şi nu conştientiza dimensiunile uriaşe ale impactului economic.

La începutul lui noiembrie 2015, Victor Ponta îşi dă demisia din fruntea Guvernului după un amplu protest în Bucureşti la care au participat 25.000 de oameni care au cerut demisii în urma tragediei de la clubul Colectiv. Imediat, după demisie Victor Ponta a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care laudă creşterea economică a României. „Bravo! Deci se poate!", a scris Victor Ponta pe Facebook, făcând trimitere la faptul că România este lider în Uniunea Europeană la creşterea economică, în trimestrul al treilea. România avea cel mai mare PIB de după revoluţie, iar INS a anunţat o creştere economică de 3,7 % în primele nouă luni ale anului 2015. De la demisia lui Ponta şi inscăunarea lui Cioloş a trecut un an de zile, iar performanţele acestuia nu se zăresc nici măcar cu lupa.

Cu toate acestea, Cioloş vrea să mai rămână premier, dar, asemenea lui Stolojan, cu un FSN de atunci rebotezat astăzi în PNL, dară fără să fie membru PNL. Practic, vrea să fie susţinut de PNL, dar fără să fie membru PNL. Adică, şi cu varza unsă, dar şi cu şunca în pod. Între timp, Cioloş încearcă din raspunteri să pozeze pentru populaţie într-un om onest şi bine intenţionat, dar realitatea de zi cu zi, adică cea socială şi economică, este una dezastruoasă. Ca atare, se poate constată cu uşurinţă că Cioloş, după 24 de ani, calcă vertiginos pe acelaşi traseu bătătorit de Stolojan în 1992. Şi plus, cei doi au ajuns premieri, venind liberi de „sarcină" după ce au rămas fără job instituţionalizat: Stolojan după câteva luni de la debarcarea de la Ministerul Finanţelor, iar Cioloş după mai bine de un an de relaxare ca urmare a expirării mandatului de comisar european pentru agricultură. Totodată, cei doi mai au ceva în comun: niciunul nu a fost ales prin vot, fie pe lista unui partid sau independent, dar au ajuns premieri impuşi de către preşedintele României!

Ion Teleanu

loading...
PUTETI CITI SI...

Cioloş, dublura lui Stolojan

Postat la: 31.10.2016 |

0

În urma tragediei de la Clubul Colectiv, de acum un an de zile, dar şi a presiunii mediatice a străzii şi a preşedintelului Klaus Iohannis, premierul Victor Ponta demisionează şi în locul său a fost înscăunat Dacian Cioloş. Scenariul este unul identic, tras la indigou, cu cel după mineriada din septembrie 1991care a condus la căderea guvernului Petre Roman şi învestirea lui Theodor Stolojan ca prim ministru.

Atunci, concluzia lui Petre Roman după înlăturarea sa de la guvernare prin mineriada din septembrie 1991 exprimată în declaraţia din octombrie 1991 a fost una cu bătaie lungă şi subînţeles. "Nu mă consider un învins. Am pus la dispoziţia preşedintelui mandatul meu pentru o soluţie politică. Prin ceea ce fac în continuare, vom încerca să stopăm capacitatea forţelor conservatoare de a opri sau încetini reforma". Ulterior avea să afle că, în septembrie 1991, înainte de mineriadă, încrederea populaţiei în Guvernul Roman era de 57%. Între 16 octombrie 1991 şi 18 noiembrie 1992, Theodor Stolojan a deţinut funcţia de prim-ministru al României din partea FSN, perioadă în care economia românească trecea printr-un moment dificil.

Toate cele trei bănci de stat erau aproape de faliment în acel moment, fapt pentru care Stolojan a trebuit să ia decizia de recapitalizare a băncilor. O altă decizie importantă din perioada cât a fost premier a fost liberalizarea preţurilor, dar fără liberalizarea cursului de schimb, ceea ce a determinat confiscarea valutei întreprinderilor, a societăţilor comerciale şi a populaţiei obligată s-o schimbe în lei la un curs fixat arbitrar. În timpul guvernării sale, România s-a confruntat cu un val de proteste sindicale, în timp ce inflaţia a continuat să crească vertiginos. Instabilitatea economică şi financiară a determinat o întârziere a apariţiei investiţiilor străine în România în raport cu alte ţări din fostul bloc comunist. Cu toate acestea, mandatul de premier a lui Stolojan s-a bucurat cât de cât popularitate în rândul cetăţenilor, pentru simplul fapt că măsurile luate de acesta nu s-au resimţit foarte tare în buzunarul românului de rând întrucât acesta abia învaţa ce înseamnă economia de piaţă şi nu conştientiza dimensiunile uriaşe ale impactului economic.

La începutul lui noiembrie 2015, Victor Ponta îşi dă demisia din fruntea Guvernului după un amplu protest în Bucureşti la care au participat 25.000 de oameni care au cerut demisii în urma tragediei de la clubul Colectiv. Imediat, după demisie Victor Ponta a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care laudă creşterea economică a României. „Bravo! Deci se poate!", a scris Victor Ponta pe Facebook, făcând trimitere la faptul că România este lider în Uniunea Europeană la creşterea economică, în trimestrul al treilea. România avea cel mai mare PIB de după revoluţie, iar INS a anunţat o creştere economică de 3,7 % în primele nouă luni ale anului 2015. De la demisia lui Ponta şi inscăunarea lui Cioloş a trecut un an de zile, iar performanţele acestuia nu se zăresc nici măcar cu lupa.

Cu toate acestea, Cioloş vrea să mai rămână premier, dar, asemenea lui Stolojan, cu un FSN de atunci rebotezat astăzi în PNL, dară fără să fie membru PNL. Practic, vrea să fie susţinut de PNL, dar fără să fie membru PNL. Adică, şi cu varza unsă, dar şi cu şunca în pod. Între timp, Cioloş încearcă din raspunteri să pozeze pentru populaţie într-un om onest şi bine intenţionat, dar realitatea de zi cu zi, adică cea socială şi economică, este una dezastruoasă. Ca atare, se poate constată cu uşurinţă că Cioloş, după 24 de ani, calcă vertiginos pe acelaşi traseu bătătorit de Stolojan în 1992. Şi plus, cei doi au ajuns premieri, venind liberi de „sarcină" după ce au rămas fără job instituţionalizat: Stolojan după câteva luni de la debarcarea de la Ministerul Finanţelor, iar Cioloş după mai bine de un an de relaxare ca urmare a expirării mandatului de comisar european pentru agricultură. Totodată, cei doi mai au ceva în comun: niciunul nu a fost ales prin vot, fie pe lista unui partid sau independent, dar au ajuns premieri impuşi de către preşedintele României!

Ion Teleanu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE