• Tweet

M-am săturat să vă aud minciunile și văicărelile. Imposibile aceste voci, care mai de care mai ascuțite, mai cacofonice și mai pline de minciună. Una, pe la un post de televiziune, care numai acum două luni pupa picioarele lui Trump în numele unei secte de extremă dreapta din SUA, vedea numai gripă în mintea ei slabă. Altul, pe la un alt post de televiziune ne propunea medicamente pentru câini, iar alta, medic, ne spune de un an de zile cum ne mint colegii ei din OMS. Că deh este bine să citim Qanon și să înjurăm poporul romîn, declamând fals noul patriotism de tip instagram, cum altfel? Așa cum o făcea unul de se dădea ambasador SUA pe la București, despre măreția poporului român. Măreție pentru a cărei distrugere taică-său construise, la vremea lui și cu sârg, comunismul sovietic în România. Dar încetați odată cu acest zgomot infernal, cu aceste răgete și strigăte de involuate acefalice enitități umane.

Îl măcelăriți zilnic pe Valeriu Gheorghiță, medic si militar. Așa cum în numele unei lupte acerbe, de neam prost și fără vre-un viitor (căci de viziune nu mai vorbim) măcelăriți pe comandantul Spitalului Militar din București. Femeie și medic, eretică opțiune pentru masculii nu mai înalți de 1,60, deveniți generali ai noii biblii NATO, fără să vadă neamul lor de la naștere câmp de luptă. Nește cardiologi militari, rupți în fund de neștiință (exemplul meu personal îl pot depune mărturie oricând), susținuți de un general ce ține la zi contul la ismene și ciorapi, contabil de gloanțe netrase și croitor de metrii de stofă de aia de nu o cumperi nici pentru înmormântare, deci nește ăia fără dicționarul medical cetit în întregime și doritori de multe grade la vârste cât mai fragede, (dacă se poate încă din burta mamei), asudă din greu la distrugerea unor oameni care și-au asumat lupta inegală, imperfectă și niciodată dorită (dar totuși luptă!) cu abisul medical prin care trecem. Pentru că iubesc România.

Băi ipochimeni de pe gardurile ruginite de urina câinilor vagabonzi, ei au acceptat o misiune. Căci este o misiune unică și care face cinste unei generații, aceea a salva cât mai mult, de a oferi un nou viitor statal, post pandemic unei cetățeni care doar numără zilele până la deschiderea bodegilor și bordelurilor. Acești doctorași cu titluri universitare pe la ce fabrici private de diplome, scoși din praful unui capitalism putrid și căcăcios, distrug. Zi de zi nu fac decăt să hrănească imensa mașinărie de scandal a unei lumi înnebunite de pandemie, de frică, de ură. O mahala nesătulă de noroiul minciunii care dorește să parvină.
În același timp, efectiv și fără să clipească, cei doi medici și oșteni onorează republica și națiunea română, în plin război pandemic. Căci război este bey analfabeți crescuți pe la curțile pisdonice ale orientului. Numele lor a devenit cunoscut pe continentele globului, așa împroșcați cum sunt ei de mizeria care îi înconjoară, dar ce importă pentru decrețeii democrației de furat din România. Deci încetați băi mâțe scoase de prin sobele sparte de fum și opărite de propiul scuipat, opriți-vă!

În același timp, zăcând lați pe trotuarele transgender, neo-marxiștii așteaptă ordine de la Paris. Berlinul fuge de ei ca dracul de tămâie. Wahington nu știe cum să îi alunge mai răpide, căci încurcă adunatul cu înmulțitul și paraua cu dolarul. Căci șeful lor de fuse prim ministru pentru un an la București, (deh, vacanțele se plătesc bine în Republica Franceză) vorbește mai mult cu Elysee decât cu Cotroceni. Altul vindea baloane pe străzile șamponate ale occidentului, uitând că acasă avea calidor și loc vrăjit de a spune te iubesc. Ba unul venit tot de pe trotoarele decăderii, noaptea ca hoții, spărgea piatră pe șantierele ilegale de prin nordul democrat al Europei (da și ei au șantiere ilegale cu țărani români aduși să muncească la negru), sa mai pună de un euro amărât. A venit drama Colectiv și s-a cocoțat pe trupul fumegând al tinereții române, arse de corupția endemică tot de cei ca el promovată, că să urle că el vrea război economic cu China. Și toți ăștia, nichiperchea de gang, ne înjură vârtos medicii, centrele de vaccinare, ne ung cu miere pentru binele corporatist ce va sa ne vândă apă de ploaie în loc de vaccinuri. Opriți-vă și voi ăștia cu marihuana în nas și cu drogul fericirii produs de iarbă columbiană.

Ne măcelarim specialiștii adevărați, ucidem adevărul că a spus un nebun în SUA că pandemia nu este decât o gripă. Și hopa și buzații pro americani din Dâmbovița plină de șobolani (de care se rîde la Washington, așa cum se smintește brânza uitată la soare pe privdor) că o dramă medicală nemaintâlnită, pe care nimeni, dar nimeni nu a putut să o oprească, este doar o chestie care trece cu venirea verii. Mamanul lui de analfabet votat de albii rasiști și antisemiți, adulat de o clasă muncitoare americană scoasă la mezat pentru profitul exclusiv al nebunului, dar dădea lecții de patriotism național socialist de aproape că ne-a vândut Moscovei la bucată, pe rând după alfabetul latin est european. Pe toți, nu doar pe români. Desigur venii carcaletele, trecu vara, ba sări sprinten și iarna, mai apăru o nouă vară și noi tot ne măcelărim medicii. 4000 de morți numai ieri în SUA, 100 000 în regatul lui mini Trump de la Londra, (măcar bătrâna regina încă trăiește) și unii crăcănați pe televizoarele isterice ale fugitului la Bălgrad sar zilnic la gâtul medicului militar care își îndeplinește misiunea pentru care a jurat credință unui steag și unei națiuni. Uite cum ne distrugem șansele revenirii, uite cum nu înțelegem că lumea post covid va fi complet, dar total complet, diferită. Va avea alte reguli decât sarmalele și pupatul moaștelor. Vom deveni noi înșine viruși în computerele inteligenței artificiale și nu va mai fi nimeni, hetero sau homo (că tot suntem o națiune plină de copy-paste) să ne salveze de asepticul viitor la care ne împinge acum un virus acelular.

În lumea unde două națiuni își dispută efectiv supraviețuirea istorică, în spațiul global unde două globale și absolute imperii adună și scad anii rămași de statalitate a celorlalte națiuni ale lumii, gradul lor de suveranitate și civilizație, se aude un zgomot murdar, de muci pe pereți, din micile câmpii române. Dar opriți-vă căci sunt încă oameni care cred în România post pandemie, în statul român și în măreția eternă a națiunii române. Unul plânge sânge la Cotroceni, altul luptă să nu fiți sclavi medicali, cu fierul roșu însemnați, tratați doar de umplutură la spălatul vaselor prin lumea vaccinată și plină de mici roboței de casă, alții negociază zi lumină noi ambasadori americani, mai cinstiți, mai loiali și mai serioși decît adunătura ce ne-a făcut de minune țara și istoria, mințind ca pe timpul fanarioților, alții, mulți alții luptă, direct, cu virusul ucigaș de viitor statal. Mai sunt și alții care stau și negociază documente economice post covid, fără ca nimeni să îi știe, cerând drepturile românilor pentru secolul care vine. Căci secolul ante covid s-a încheiat. Simplu, pupatul moaștelor și doina nu vor mai salva nimic. Timpul lor a trecut. Rămân identitate, istorie mândră dar nu vor fi soluția supraviețuirii naționale pentru epoca post covid. Iar voi? Voi urlați doar măscări din vârful țintirimului care încet, dar sigur, se umple! Opriți-vă odată, altfel pierdeți tot. Sănătate, stat, națiune, religie, bibliotecă, școală, onoare, mândrie, femeile și copii. Până și cimitirele se vor transforma în muzee zilnic dezinfectate de un virus, care pentru prima dată în istoria modernă a lumii, ucide națiuni și civilizații.

H.D. Hartmann