De ce a majorat BNR rata dobânzii şi ce se va mai întâmpla în continuare

Postat la: 28.10.2021 |

De ce a majorat BNR rata dobânzii şi ce se va mai întâmpla în continuare

În prima parte, publicată miercurea trecută, a acestui comentariu referitor la minuta şedinţei de politică monetară din octombrie a CA al BNR, arătam că deciziile votate - luate cu scopul atenuării incertitudinilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor care ne dau dureri de cap în această ţară - pornesc de la jumătatea plină a paharului. De la certitudini.

„Cei 9", după analiza detaliată a etapei istorice curente, au consolidat un set de argumente pe care şi-au întemeiat trei măsuri de primă însemnătate: 1) majorarea ratei dobânzii de politică monetară de la 1,25 la 1,50 la sută; 2) menţinerea controlului ferm asupra lichidităţii pe piaţa monetară; 3) păstrarea actualelor niveluri ale ratelor rezervelor minime obligatorii în lei şi valută. Obiectivul principal fiind să asigure, concomitent cu readucerea ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,50 la sută plus/minus un punct procentual, creşterea economică sustenabilă şi stabilitatea financiară.

Minuta dezbaterilor, împreună cu deciziile adoptate, conţin două mesaje extrem de importante. Unul pentru întreprinzători, care - îngrijoraţi mai cu seamă de criza globală - se decid greu să se avânte în noi investiţii. Celălalt pentru întreaga societate românească - autorităţi, instituţii, companii din economia reală, pieţe financiare, populaţie - confruntată cu valuri de profeţii despre hiperinflaţie, stagflaţie şi chiar despre „mama tuturor crizelor". Radiografia acestui timp, făcută public de Banca Naţională, aduce sub reflector şi ordonează atât certitudinile pe care societatea se poate baza, cât si conturul real, fără retuşuri, al dificultăţilor, al provocărilor pe care le avem de înfruntat.

La tabloul certitudinilor, sistematizat în raport cu gradele de siguranţă, m-am referit miercurea trecută. Şi la o parte tabloului incertitudinilor. În comentariul de faţă voi continua prezentarea, de asemenea clasificată, a altor incertitudini, riscuri şi vulnerabilităţi. Începând cu acelea vinovate de înrăutăţirea considerabilă a perspectivei apropiate a inflaţiei.

O clasă cu risc mare o constituie şocurile adverse puternice, îndeosebi cele externe, al căror impact este potenţat, pe plan intern, de liberalizarea în acest an a pieţei energiei electrice pentru consumatorii casnici. Acestor şocuri li se alătură noile majorări anticipate ale preţurilor produselor energetice, în principal preţul gazelor naturale şi, într-o mai mică măsură, preţul combustibililor. Plus preţul produselor din tutun. Acestea sunt de natură să mărească considerabil dimensiunea şi durata deviaţiei în sus a ratei anuale a inflaţiei.

Gradul de risc al acestei clase este marcat, în luările de poziţii ale membrilor CA al BNR, cu indicativul „preocupare". Motivat de faptul că „o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele directe ale şocurilor adverse tranzitorii provocate de creşterea preţurilor la electricitate, gaze naturale şi combustibili, ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, prin pierderile ample pe care le-ar provoca activităţii economice şi ocupării forţei de muncă pe un orizont mai îndepărtat de timp".

Sub acelasi indicativ, „preocupare", intră şi condiţiile de pe piaţa muncii, ce ar putea fi afectate şi de extinderea digitalizării şi automatizării pe plan intern, precum şi de o creştere a apelului angajatorilor la lucrători din străinătate. În sens opus, se adaugă influenţele asupra salariilor, ce sunt de aşteptat din eventuala persistenţă a problemei inadecvării pregătirii ofertei de forţă de muncă la cerinţele angajatorilor, mai cu seamă pe segmente înalt specializate.

Au fost totodată evocate, în aceeasi clasă, recente sondaje de specialitate care deşi indică continuarea creşterii angajării în trimestrul IV 2021, este de aşteptat să aibă un curs relativ mai temperat. Mai cu seamă că perspectiva devine totuşi incertă în actualul context, dată fiind înrăutăţirea accelerată a situaţiei epidemiologice pe plan intern şi nivelul încă scăzut al vaccinării.

Pe orizontul de timp ceva mai îndepărtat, cresc incertitudinile legate de capacitatea unor firme de a rămâne viabile ulterior sistării măsurilor şi programelor de sprijin guvernamental. Riscul, în această privinţă, se accentuează în contextul creşterii preţurilor energiei şi altor materii prime. Iar prelungirea problemelor de aprovizionare ar putea conduce la restructurări sau falimente.

O combinaţie „incertitudine-vulnerabilitate" are în vedere consolidarea bugetară în actualul context politic, alături de dimensiunea dezechilibrului extern şi de dinamica inflaţiei. Fiind de natură să mărească prima de risc suveran, cu potenţiale consecinţe adverse asupra ratei de schimb a leului, implicit asupra finanţării economiei reale. E criză, o criză a sănătăţii publice cu impact major asupra economiei şi societăţii, iar semnalul stingerii încă întârzie.

Adrian Vasilescu

loading...
PUTETI CITI SI...

De ce a majorat BNR rata dobânzii şi ce se va mai întâmpla în continuare

Postat la: 28.10.2021 |

0

În prima parte, publicată miercurea trecută, a acestui comentariu referitor la minuta şedinţei de politică monetară din octombrie a CA al BNR, arătam că deciziile votate - luate cu scopul atenuării incertitudinilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor care ne dau dureri de cap în această ţară - pornesc de la jumătatea plină a paharului. De la certitudini.

„Cei 9", după analiza detaliată a etapei istorice curente, au consolidat un set de argumente pe care şi-au întemeiat trei măsuri de primă însemnătate: 1) majorarea ratei dobânzii de politică monetară de la 1,25 la 1,50 la sută; 2) menţinerea controlului ferm asupra lichidităţii pe piaţa monetară; 3) păstrarea actualelor niveluri ale ratelor rezervelor minime obligatorii în lei şi valută. Obiectivul principal fiind să asigure, concomitent cu readucerea ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,50 la sută plus/minus un punct procentual, creşterea economică sustenabilă şi stabilitatea financiară.

Minuta dezbaterilor, împreună cu deciziile adoptate, conţin două mesaje extrem de importante. Unul pentru întreprinzători, care - îngrijoraţi mai cu seamă de criza globală - se decid greu să se avânte în noi investiţii. Celălalt pentru întreaga societate românească - autorităţi, instituţii, companii din economia reală, pieţe financiare, populaţie - confruntată cu valuri de profeţii despre hiperinflaţie, stagflaţie şi chiar despre „mama tuturor crizelor". Radiografia acestui timp, făcută public de Banca Naţională, aduce sub reflector şi ordonează atât certitudinile pe care societatea se poate baza, cât si conturul real, fără retuşuri, al dificultăţilor, al provocărilor pe care le avem de înfruntat.

La tabloul certitudinilor, sistematizat în raport cu gradele de siguranţă, m-am referit miercurea trecută. Şi la o parte tabloului incertitudinilor. În comentariul de faţă voi continua prezentarea, de asemenea clasificată, a altor incertitudini, riscuri şi vulnerabilităţi. Începând cu acelea vinovate de înrăutăţirea considerabilă a perspectivei apropiate a inflaţiei.

O clasă cu risc mare o constituie şocurile adverse puternice, îndeosebi cele externe, al căror impact este potenţat, pe plan intern, de liberalizarea în acest an a pieţei energiei electrice pentru consumatorii casnici. Acestor şocuri li se alătură noile majorări anticipate ale preţurilor produselor energetice, în principal preţul gazelor naturale şi, într-o mai mică măsură, preţul combustibililor. Plus preţul produselor din tutun. Acestea sunt de natură să mărească considerabil dimensiunea şi durata deviaţiei în sus a ratei anuale a inflaţiei.

Gradul de risc al acestei clase este marcat, în luările de poziţii ale membrilor CA al BNR, cu indicativul „preocupare". Motivat de faptul că „o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele directe ale şocurilor adverse tranzitorii provocate de creşterea preţurilor la electricitate, gaze naturale şi combustibili, ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, prin pierderile ample pe care le-ar provoca activităţii economice şi ocupării forţei de muncă pe un orizont mai îndepărtat de timp".

Sub acelasi indicativ, „preocupare", intră şi condiţiile de pe piaţa muncii, ce ar putea fi afectate şi de extinderea digitalizării şi automatizării pe plan intern, precum şi de o creştere a apelului angajatorilor la lucrători din străinătate. În sens opus, se adaugă influenţele asupra salariilor, ce sunt de aşteptat din eventuala persistenţă a problemei inadecvării pregătirii ofertei de forţă de muncă la cerinţele angajatorilor, mai cu seamă pe segmente înalt specializate.

Au fost totodată evocate, în aceeasi clasă, recente sondaje de specialitate care deşi indică continuarea creşterii angajării în trimestrul IV 2021, este de aşteptat să aibă un curs relativ mai temperat. Mai cu seamă că perspectiva devine totuşi incertă în actualul context, dată fiind înrăutăţirea accelerată a situaţiei epidemiologice pe plan intern şi nivelul încă scăzut al vaccinării.

Pe orizontul de timp ceva mai îndepărtat, cresc incertitudinile legate de capacitatea unor firme de a rămâne viabile ulterior sistării măsurilor şi programelor de sprijin guvernamental. Riscul, în această privinţă, se accentuează în contextul creşterii preţurilor energiei şi altor materii prime. Iar prelungirea problemelor de aprovizionare ar putea conduce la restructurări sau falimente.

O combinaţie „incertitudine-vulnerabilitate" are în vedere consolidarea bugetară în actualul context politic, alături de dimensiunea dezechilibrului extern şi de dinamica inflaţiei. Fiind de natură să mărească prima de risc suveran, cu potenţiale consecinţe adverse asupra ratei de schimb a leului, implicit asupra finanţării economiei reale. E criză, o criză a sănătăţii publice cu impact major asupra economiei şi societăţii, iar semnalul stingerii încă întârzie.

Adrian Vasilescu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE