• Tweet

România are urgent nevoie de un amplu și ferm susținut proces de de-prostificare a funcției publice și a demnităților obținute prin alegeri „democratice", de zeci de ani controlate de serviciile secrete.

De ani de zile, regresul cognitiv al celor care ocupă funcții sau demnități publice este neabătut. Establishment-ul politic, birocrația și tehnocrația din România se prostifică în mod continuu. De aceea, este pe deplin justificată afirmația din 2020 a lui Andrei Marga, conform căreia trăim într-o prostocrație, adică într-o tiranie a proștilor. Este de adăugat și un flux neîntrerupt de impostori care se ratașează parazitar la banul public, covârșind cu sinecuri, conflicte de interese și corupție tot ceea ce nu au reușit să preia ostil multinaționalele (și să transforme totul în rente, privilegii și monopoluri).

De doi ani trăim într-o țară a fărădelegii. Proștii s-au străduit să lupte cu plandemia, impostorii s-au prefăcut că luptă cu plandemia, păpușarii au făcut melearde din plandemie, iar profitorii, sute de meleoane. Între timp noi, ceilalți, am suferit, am păgubit, am falimentat, ne-a luat depresia, am fost segregați, diabolizați, pedepsiți pentru delict de opinie și am fost aruncați extra muros, ca niște primitivi și sălbatici ce aflăm, ca niște nesupuși care nu înțeleg minunatele beneficii ale "progresului".

Ca să nu credeți că cele de mai sus sunt poezie, vă dau câteva exemple:

(i) în România nu a fost niciodată oficial declarată epidemia; în cei doi ani de plandemie s-a mers pe credința lui Arafat & co. în recomandarea OMS, care a zis că e pandemie, în condițiile unei rate de morbiditate de sub 2% și de mortalitate de sub 0,1%; printr-o hotărâre a CNSU din august 2020, s-a „certificat" existența pandemiei și în România, la 5 luni de la declararea stării de urgență; acea hotărâre a CNSU a fost anulată de justiție, deci nici măcar acea penibilă „certificare" nu mai există; nicio restricție sau anulare de drepturi și libertăți pe acest „temei" nu a fost și nu este justificată, cel puțin din perspectiva art. 53 din Constituție și a art.15 din CEDO;

(ii) absolut toate cele 24 de hotărâri de guvern de prelungire a stării de alertă au fost anulate în justiție; nimic din ceea ce s-a impus, dispus, restrâns, cumpărat fără licitație, amendat, închis (spitale, clinici, asimptomatici), mutat, angajat peste mână și pe sinecuri, recompensat (cu salarii, bonusuri, sponsorizări, eroificare la tv sau în rețelele de socializare), sancționat ca delict de opinie etc. nu a afost legal și nici legitim;

(iii) cel puțin 5 dintre hotărârile CNSU au fost constatate în justiție ca inexistente, pe motiv că nu erau publicate în Monitorul Oficial; peste 100 de astfel de hotărâri au fost în această situație - acte inexistente dpdv legal și constituțional, pe motiv de nepublicare; am fost conduși pe acte normative confidențiale, ca în dictaturile militare;

(iv) ultra-notoriul „șef" al DSU nu este șeful DSU, pentru simplul fapt că nu a existat un act de numire a sa în această funcție, semnat de un premier; recenta hotărâre a Curții de apel Alba Iulia, autoritate judiciară de rang înalt a României, a constatat că așa - numitul „comandant al acțiunii" nu este reprezentantul legal al DSU, neavând dreptul să semneze acte juridice în numele și pe seama acestei instituții (cu consecința că, pentru semnăturile de până acum pe asemenea acte, respectivul este pasibil de închisoare pentru fals și uzurpare de calități oficiale); cu toate acestea, DSU, prin semnătura acestui impostor, care a uzurpat chiar și atribuțiile MS în domeniu, a făcut cheltuieli de miliarde de euro cu dispozitive sanitare (măști neconforme, izolete izolate și uitate prin magaziile statului, ventilatoare nerecepționate), cu tot felul de active (elicoptere, avioane, camioane, spitale de campanie niciodată utilizate) și cu tot felul de sinecuri (peste 8000 de inși au fost suplimentar angajați în structura DSU);

(v) bețivul și infractorul dovedit (de justiția americană) Cîțu, în afară de faptul de a fi îndatorat România și generațiile viitoare cu 60 de miliarde de euro pentru a „lupta" cu acest „virus nenorocit", uitând să declare epidemie, a pre-cumpărat 120 de milioane de doze de ser experimental, din care a utilizat cca 10 milioane, a aruncat (pentru că au expirat) 2 milioane, a vândut 2 milioane și a donat 0,5 milioane; diferența, complet inutilă, urmează a fi achitată până în 2023 - articolul din linkul anexat vorbește de suma de 1 miliarde de euro, dar costul va fi mult mai mare; în afară de faptul că acești bani vor fi achitați, cel mai probabil, în urma unui proces la ICSID (unde corporațiile câștigă nu numai prețul, ci și despăgubiri care dublează prețul, plus costuri judiciare de zeci de milioane de euro), dozele care au fost livrate și au rămas neutilizate trebuie distruse ecologic (nu se pot arunca, pur și simplu, la tomberon), cu costuri extrem de mari; așadar, suma de 1 miliard estimată de ziariști este optimistă - eu cred că va fi triplă.

O întreagă populație a fost prostită, culmea, de niște proști și impostori, cu priză la păpușari. Dar totul a avut o motivație mult mai enervantă. Din toată această nebunie totalitară, au câștigat profitorii și intermediarii. Credeți că cele 120 de milioane de doze au costat doar prețul expus de ziariști? Păi, au fost costuri de depozitare și stocare la minus 80 de grade, costuri de transport și distribuție, costuri cu aranjamentele financiare și, desigur, costuri cu intermedierea și consultanța. Zeci sau chiar sute de milioane de euro suplimentari.

Desigur, au fost mulți naivi, idioți utili și chiar proști de-a binelea și în rândurile populației. De exemplu, unii au crezut că serurile acestea experimentale sunt gratuite. Unii, auto-pictați ca elite progresiste și persoane dăștepte, au susținut chiar că primitivii/medievalii care refuză minunatul ser (injectat "gratis"...) ar trebui obligați să își achite din propriul cont/buzunar costurile spitalizării în caz de boală. Asta în condițiile în noi, medievalii și primitivii, am achitat și achităm taxe, impozite și contribuții din care s-au achitat (și se vor achita) serurile „gratuite". Ca să poată proștii fuduli și idioții utili să își procure codul QR, chestia aia totalitară care le dădea acces la fast food-ul din mall (unde să se poată așeza la masă, printre pădurile de scaune goale, pentru a plescăi fericiți și cu zgomot din buze, pentru a le face în ciudă ne-înțepaților...) am plătit și vom plăti noi injecțiile cu ser „gratuit". Dar, ce să faci, așa e când te uiți în oglindă și nu vezi un prost și un infatuat, ci un erou care luptă pentru supraviețuirea bunicului, salvarea planetei și pedepsirea exemplară a putinismului.

Gheorghe Piperea