• Tweet

Rând pe rând, prin diverse analize, am semnalat acest fenomen. Valabil în Statele Unite. Valabil și în România. Doamnele iau cu asalt vârful puterii politice. Și sunt pe cale să câștige. Ceea ce nu este neapărat rău. Dar nici nu este neapărat bine. Schimbarea, ca atare, însă, merită analizată. Ion Cristoiu îmi dă curaj. A sesizat și el, astăzi, într-o postare, același fenomen. Dacă suntem doi, dar probabil suntem mai mulți, este posibil să avem dreptate. Așadar, femeile au început să îi învingă pe bărbați chiar pe terenul acestora din urmă.

În Statele Unite, există o competiție dură, pentru funcția prezidențială, între Hillary Clinton și Donald Trump. Obiecții pot exista cu duiumul despre fiecare în parte. Dar, dincolo de obiecții, dincolo de calități și defecte, există estimări. Iar estimările făcute de numeroase centre indică faptul că nu este deloc exclus ca Hillary Clinton, candidatul Partidului Democrat, să câștige prezidențialele din Statele Unite într-o confruntare cu Donald Trump, candidatul Partidului Republican. Dacă se va întâmpla așa, victoria va fi uriașă. Din mai multe motive.

Ar veni, la Casa Albă, un democrat după ce, timp de două mandate, la vârful politicii americane, s-a aflat tot un democrat. Și asta în condițiile în care, nici în politica internă și nici în politica externă, nu au fost înregistrate rezultate pozitive concludente sub aceste mandate democrate. Dimpotrivă, America este în declin. Atât economic, cât și geostrategic. Și cu toate acestea, iată, este posibil și chiar probabil ca ștafeta prezidențială să fie purtată, în continuare, de un democrat. Pentru noi nu este o veste formidabilă. Cei mai mulți români din Statele Unite, în mod tradițional, votează cu republicanii și nu cu democrații.

Al doilea motiv este că, pentru prima dată în istoria Statelor Unite, ar urma să existe un președinte femeie. Fosta primă doamnă va deveni șeful Executivului, în timp ce un fost președinte, soțul lui Hillary Clinton, va deveni primul domn al Americii. Iată o inversare de poziții care ne spune extrem de multe în ceea ce privește mentalitatea societății americane în noul secol în care trăim. Femeile pot câștiga. Și pot deveni elemente dominante ale societății. Iar al treilea motiv preocupant este că, în acest fel, poate fi dat un semnal întregii lumi euroatlantice. Ceea ce a fost posibil să se întâmple în Germania și, mai devreme, în Marea Britanie, dar și în alte state europene, iată, se întâmpla și în Statele Unite. Iar fenomenul poate ajunge și la noi. Și încă repede. Vom vedea cum.

În urmă cu un an, părea de necrezut ca o femeie să devină primar general al Capitalei. Atunci, toată lumea se uita către independenți. Sau către oameni politici care puteau juca rolul unor independenți. Și erau vehiculate fel de fel de scenarii pentru această a doua funcție electivă în statul român, cea de primar general al Capitalei. Prezența, la vârf, a unei doamne nu se regăsea în niciunul dintre aceste scenarii. Mi-am permis să avansez ipoteza, conform căreia Gabriela Firea s-ar califica pentru această poziție. Într-un moment în care pesediștilor nici nu le trecea prin cap acest gând. Mi-am permis chiar să-i transmit Gabrielei Firea, printr-una sau două convorbiri directe, că are șanse mari, dacă s-ar înscrie în lupta pentru Primăria Generală a Capitalei, de a câștiga.

Le-am spus și altor pesediști acest lucru și nu am putut să nu rețin modul ironic în care au reacționat. Și iată, Gabriela Firea a câștigat. Detașat. Mai întâi, cursa în interiorul PSD. Pentru a fi desemnată. Iar, apoi, a devenit primar general al Capitalei. Nu a trecut nici o săptămână de când mi-am permis să mai lansez o ipoteză în ceea ce o privește, și anume că este cel mai calificat om politic din PSD pentru a câștiga competiția internă și pentru a deveni viitorul președinte al celui mai mare partid din România. Dar și aceasta poate fi doar o simplă trambulină. Pentru o funcție și mai înaltă. Pentru cea mai înaltă funcție în stat.

Klaus Iohannis, conform tuturor sondajelor, scade dramatic. Se pare că paternitatea pe care și-a asumat-o, la un moment dat, în ceea ce privește Guvernul Cioloș îi este fatală. La fel ca și tutela, cu rezultate nu prea bune, pe care o exercită față de PNL. Nici modul în care el se poziționează, ca arbitru, între principalele instituții ale statului nu i-a adus beneficii. Dimpotrivă. Opinia publică începe să suspecteze, din ce în ce mai mult, faptul că președintele României ar fi încălecat de "sistem". Că ar fi, cu alte cuvinte, prizonierul acestuia. Pe drept sau pe nedrept, sistemul este personificat prin "binom". Un termen inventat de Ion Cristoiu. Iar binomul este personificat de Florian Coldea, conducătorul operativ al SRI, și Laura Codruța Kovesi, temuta șefă DNA. Dacă a fost vreodată "trinom", a treia piesă a plecat. Plasată de același Klaus Iohannis, in persoana doamnei Livia Stanciu, la Curtea Constituțională a României. Ceea ce a născut alte speculații. De șantaj și recompensă.

În aceste condiții, în care credibilitatea președintelui a ajuns foarte jos, în urma altor personaje politice adversare ale acestuia, este legitim să se discute, din ce în ce mai mult, despre o succesiune, la Cotroceni, care urmează să aibă loc înaintea incheiereii celor două mandate. Și iată că, vorbind despre succesiunea la preluarea instituției prezidențiale, ne referim, din nou, falatmente, la doamne. La doamna Gabriela Firea, de pildă. Dacă se va crea un vid la Cotroceni, al doilea om ca număr de voturi în statul român și aflat pe un loc fruntaș în materie de credibilitate, poate deveni un candidat serios.

Dar, la fel, un alt candidat cât se poate de credibil este o altă doamnă. Laura Codruța Kovesi. Și Laura Codruța Kovesi se bucură de un grad ridicat de credibilitate. Cel puțin atâta timp cât românii vor să vadă sânge pe pereți, șeful DNA devine eligibil pentru funcția prezidențială. Că să nu mai vorbesc că, atâta timp cât va funcționa "sistemul" și cât acest "sistem" va domina viața politică românească, el îl va și putea instrumenta. Nimic mai simplu deci, ca "sistemul" să își împingă, la vârf, în mod oficial, cel mai reprezentativ produs al său. La aceste argumente, mai adaug două. Prin desele intervenții în presă, Laura Codruța Kovesi lasă, de mult timp, impresia că s-a lansat într-o competiție de tip electoral. La captul primului mandat al lui Klaus Iohannis sau chiar înainte, șefa DNA - există toate premisele în acest sens -, va deveni, din multe puncte de vedere, cel mai puternic personaj din România. Și se vor găsi, cu certitudine, dacă nu s-au și găsit, suficient de mulți țuțări care să o sprijine.

Iar al doilea argument este o așchie care nu sare prea departe de buturugă. Este un fel de ghici ghicitoarea mea. Dacă, pentru Statele Unite, Laura Codruța Kovesi este cel mai mare erou mioritic, dacă, în Statele Unite, o doamnă va deveni primul președinte de sex feminin al Americii și dacă, în România, se va crea un vid al puterii prezidențiale, ghici pe cine ar putea promova Casa Albă pentru a deveni noul președinte al României.

Sorin Rosca Stanescu