Dolarul egalează euro. Sancțiunile, petrolul și arderea gazului!

Postat la: 14.07.2022 |

Dolarul egalează euro. Sancțiunile, petrolul și arderea gazului!

După 20 de ani, dolarul egalează euro. Care sunt motivele și principalele efecte pe termen scurt și lung? Este întrebarea săptămânii de pe piețele de capital. Moneda europeană s-a depreciat cu 12 procente de la începutul războiului din Ucraina.

Cauze. Pe fondul crizei energiei europene și a creșterii ratei de referință a Federal Reserve (FED), mai rapidă decât a Băncii Centrale Europene (BCE), investitorii s-au refugiat în moneda obișnuită a crizelor: dolarul. Ca o primă cauză.

FED a încercat să tempereze inflația prognozată de 8,6 %. Unii analiști vorbesc despre o victorie de etapă, într-o cursă mai lungă între cei doi alergători: dolarul și euro, cel din urmă fiind tot mai nevoiaș din cauza sancțiunilor și a creșterii prețurilor la petrol și gaze.

O a doua cauză ar fi creșterea indicilor de pe bursele de energie. Plățile se fac în dolari. 40 % din schimburile economice europene se tranzacționează în dolari, conform datelor BCE.

O a treia cauză ar fi deficitul balanței comerciale a Germaniei, care pentru prima oară, după lungi decade, importă mai mult decât exportă, industria acestei țări fiind motorul economiei europene.

A patra cauză și nu ultima ar fi creșterea dobânzilor la credite. România lui Câciu se împrumută azi, spre exemplu, la o dobândă dublă decât România lui Cîțu.

Ca o concluzie sumară a principalelor motive ale întăririi dolarului, nu putem decât remarca încă o dată perenitatea viziunii keyniene, care încă din timpul Conferinței de la Bretton Woods, din 1944, impunea garantarea monedelor țărilor participante la dolar. După criza irakiană, s-a trecut pe aceeași bază teoretică la petrodolar. Iată principalul motiv al victoriei de moment a SUA.

Care sunt, totuși, principalele efecte ale creșterii puterii dolarului și deprecierea Euro?

Nu ne interesează că americanii vor plăti cu 12 % mai puțin excursiile în Europa. Doar că facturile la energie și la carburant depind de bursele în care se tranzacționează produsele pe dolari.

Un dolar mai puternic înseamnă un cost sporit la pompă. Scăderea cu 18% a cotației barilului pe piețele de capital va fi anulată de creșterea dolarului în raport cu Euro.

Întărirea dolarului ar putea scădea prețurile principalelor mărfuri de consum în SUA, cum ar fi cerealele și ar putea ușura inflația necruțătoare, care a dus la creșterea cheltuielilor gospodăriilor și împovărarea afacerilor," susține The Washington Post. Experții financiari americani, consultați de Bloomberg, susțin că bucuria creșterii puterii de cumpărare a dolarului și scăderea forței Euro nu duce la nimic. Un Euro slăbit e un principal indicator al încetinirii ritmului comerțului global, un element predictiv al recesiunii.

În Statele Unite, FED a majorat în mod agresiv ratele dobânzilor, randamentele obligațiunilor de trezorerie, făcând „dolarul verde" mai atractiv pentru investitori decât Euro. Banca Centrală a Americii a majorat dobânzile de trei ori în 2022, pe când mișcările BCE sunt mai firave, comentează un analist financiar consultat de o publicație din SUA.

Se prefigurează intrarea în recesiune a Pieței comune europene, în cazul în care Rusia taie complet lanțul de aprovizionare cu materii prime.

Sancțiunile se resimt nu doar la pompe, ci și la creșterea ratelor la credite.

Un dolar puternic face ca statele care au emis obligațiuni în moneda europeană să mai scoată din buzunar un procent de 12%.

Câștigătorii români pot fi căutați printre cei circa 15% cu împrumuturi la bănci în dolari, convertiți în lei la cursul de referință din ziua efectuării plății. Aceștia vor plăti o rată lunară mai mică.

Fără să miște niciun deget, pensionarii americani, reveniți în țară, vor avea și ei un "bonus de context."

Analiștii ING vorbesc despre continua depreciere a Euro, prefețiind că în scurt timp 1 Euro = 0,96 USD.

Un Euro costeliv nu poate fi lăsat în derivă, spun amicii mei bancheri. Băncile Centrale vor pune presiune pe sistemul monetar comun. Eurocrații vor trebui să fie mai atenți la politicile fiscale pe care le impun statelor. O depreciere atât de abruptă "mușcă" din creșterea economică prognozată de statele care nu se bazează pe exporturile non-UE.

Un dolar puternic avantajează exportatorii către țările emergente Uniunii Europene, doar că producția bunurilor va avea costuri sporite la combustibili și materii prime.

Cine i-a pus pe europeni să se bată împotriva încălzirii globale, să se lupte pentru o lume fără CO2, să impună taxe insuportabile pentru emisiile de dioxid de carbon, în condițiile în care nu aveau alternative?

Un dolar egal cu un Euro are mai degrabă un impact emoțional. "Investitorii vor fi foarte concentrați pe piață, pe fluxurile financiare și pe lichidități," potrivit unei analize a Deutsche Bank Research. Experții băncii germane nu văd un profil de risc din cauza parității, notează The Washington Post.

Discuțiile despre efectele acestui prag psihologic rămân deschise. Orice scenariu este posibil. Românii trebuie să înțeleagă că, din această ecuație cu sumă nulă, banii sunt tot mai scumpi. Dacă în unele state europene, bonusurile date angajaților de la stat și de la privat au egalat inflația, nu același lucru s-a întâmplat în țara voucher-elor anunțate, dar nedate, promise la Calendele grecești.

Marius Ghilezan

loading...
PUTETI CITI SI...

Dolarul egalează euro. Sancțiunile, petrolul și arderea gazului!

Postat la: 14.07.2022 |

0

După 20 de ani, dolarul egalează euro. Care sunt motivele și principalele efecte pe termen scurt și lung? Este întrebarea săptămânii de pe piețele de capital. Moneda europeană s-a depreciat cu 12 procente de la începutul războiului din Ucraina.

Cauze. Pe fondul crizei energiei europene și a creșterii ratei de referință a Federal Reserve (FED), mai rapidă decât a Băncii Centrale Europene (BCE), investitorii s-au refugiat în moneda obișnuită a crizelor: dolarul. Ca o primă cauză.

FED a încercat să tempereze inflația prognozată de 8,6 %. Unii analiști vorbesc despre o victorie de etapă, într-o cursă mai lungă între cei doi alergători: dolarul și euro, cel din urmă fiind tot mai nevoiaș din cauza sancțiunilor și a creșterii prețurilor la petrol și gaze.

O a doua cauză ar fi creșterea indicilor de pe bursele de energie. Plățile se fac în dolari. 40 % din schimburile economice europene se tranzacționează în dolari, conform datelor BCE.

O a treia cauză ar fi deficitul balanței comerciale a Germaniei, care pentru prima oară, după lungi decade, importă mai mult decât exportă, industria acestei țări fiind motorul economiei europene.

A patra cauză și nu ultima ar fi creșterea dobânzilor la credite. România lui Câciu se împrumută azi, spre exemplu, la o dobândă dublă decât România lui Cîțu.

Ca o concluzie sumară a principalelor motive ale întăririi dolarului, nu putem decât remarca încă o dată perenitatea viziunii keyniene, care încă din timpul Conferinței de la Bretton Woods, din 1944, impunea garantarea monedelor țărilor participante la dolar. După criza irakiană, s-a trecut pe aceeași bază teoretică la petrodolar. Iată principalul motiv al victoriei de moment a SUA.

Care sunt, totuși, principalele efecte ale creșterii puterii dolarului și deprecierea Euro?

Nu ne interesează că americanii vor plăti cu 12 % mai puțin excursiile în Europa. Doar că facturile la energie și la carburant depind de bursele în care se tranzacționează produsele pe dolari.

Un dolar mai puternic înseamnă un cost sporit la pompă. Scăderea cu 18% a cotației barilului pe piețele de capital va fi anulată de creșterea dolarului în raport cu Euro.

Întărirea dolarului ar putea scădea prețurile principalelor mărfuri de consum în SUA, cum ar fi cerealele și ar putea ușura inflația necruțătoare, care a dus la creșterea cheltuielilor gospodăriilor și împovărarea afacerilor," susține The Washington Post. Experții financiari americani, consultați de Bloomberg, susțin că bucuria creșterii puterii de cumpărare a dolarului și scăderea forței Euro nu duce la nimic. Un Euro slăbit e un principal indicator al încetinirii ritmului comerțului global, un element predictiv al recesiunii.

În Statele Unite, FED a majorat în mod agresiv ratele dobânzilor, randamentele obligațiunilor de trezorerie, făcând „dolarul verde" mai atractiv pentru investitori decât Euro. Banca Centrală a Americii a majorat dobânzile de trei ori în 2022, pe când mișcările BCE sunt mai firave, comentează un analist financiar consultat de o publicație din SUA.

Se prefigurează intrarea în recesiune a Pieței comune europene, în cazul în care Rusia taie complet lanțul de aprovizionare cu materii prime.

Sancțiunile se resimt nu doar la pompe, ci și la creșterea ratelor la credite.

Un dolar puternic face ca statele care au emis obligațiuni în moneda europeană să mai scoată din buzunar un procent de 12%.

Câștigătorii români pot fi căutați printre cei circa 15% cu împrumuturi la bănci în dolari, convertiți în lei la cursul de referință din ziua efectuării plății. Aceștia vor plăti o rată lunară mai mică.

Fără să miște niciun deget, pensionarii americani, reveniți în țară, vor avea și ei un "bonus de context."

Analiștii ING vorbesc despre continua depreciere a Euro, prefețiind că în scurt timp 1 Euro = 0,96 USD.

Un Euro costeliv nu poate fi lăsat în derivă, spun amicii mei bancheri. Băncile Centrale vor pune presiune pe sistemul monetar comun. Eurocrații vor trebui să fie mai atenți la politicile fiscale pe care le impun statelor. O depreciere atât de abruptă "mușcă" din creșterea economică prognozată de statele care nu se bazează pe exporturile non-UE.

Un dolar puternic avantajează exportatorii către țările emergente Uniunii Europene, doar că producția bunurilor va avea costuri sporite la combustibili și materii prime.

Cine i-a pus pe europeni să se bată împotriva încălzirii globale, să se lupte pentru o lume fără CO2, să impună taxe insuportabile pentru emisiile de dioxid de carbon, în condițiile în care nu aveau alternative?

Un dolar egal cu un Euro are mai degrabă un impact emoțional. "Investitorii vor fi foarte concentrați pe piață, pe fluxurile financiare și pe lichidități," potrivit unei analize a Deutsche Bank Research. Experții băncii germane nu văd un profil de risc din cauza parității, notează The Washington Post.

Discuțiile despre efectele acestui prag psihologic rămân deschise. Orice scenariu este posibil. Românii trebuie să înțeleagă că, din această ecuație cu sumă nulă, banii sunt tot mai scumpi. Dacă în unele state europene, bonusurile date angajaților de la stat și de la privat au egalat inflația, nu același lucru s-a întâmplat în țara voucher-elor anunțate, dar nedate, promise la Calendele grecești.

Marius Ghilezan

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE