Evanghelie Zappa, părintele Jocurilor Olimpice moderne din Câmpia Bărăganului

Postat la: 04.08.2016 |

Evanghelie Zappa, părintele Jocurilor Olimpice moderne din Câmpia Bărăganului

Caravana Jocurilor Olimpice de vară porneşte din nou la drum, mâine, la Rio de Janeiro, în Brazilia. Însă, puţină lume ştie că astăzi nu s-ar fi ajuns să se dea startul ediţiei a XXXI-a a acestei competiţii, dacă un aromân care a trăit în România, pe care a adoptat-o ca a doua sa ţară, nu ar fi susţinut şi finanţat organizarea a primelor patru ediţii ale Jocurilor Olimpice moderne-1859, 1870, 1875 şi 1889.

Numele său este Evanghelie Zappa. Şi datorită cunoscutului ziarist sportiv şi scriitor Horia Alexandrescu, povestea incredibilă a acestui „părinte" al Jocurilor Olimpice moderne a fost adusă în prim plan în cartea-document, lansată în această vară- „Olimpiadele lui Zappa". Evanghelie Zappa s-a născut la 29 august 1800 în satul Labova din fostul Epir, care era la vremea aceea provincie a Imperiului Otoman, aflat sub mâna de fier a lui Ali Pașa. El a văzut lumina zilei într-o familie de aromâni creştini-ortodocşi, negustori înstăriţi, tatăl numindu-se Vasile, iar mama-Sotira. Pe la 13 ani a fost înrolat în armata lui Ali Pașa, rămând străjer până în 1820. Ulterior a ajuns aghiotantul marelului revoluţionar Marcu Bociari în Războiul de Independenţa al Greciei.

„Nu a sosit direct în ţara noastră, ci a trecut scurt timp prin Veria, în Macedonia, după care a plecat la Paris, cu decizia de a urma studiile superioare. A absolvit cursuri de agronomie în cadrul College de France, ceea ce va explica, foarte curând, rezultatele de a dreptul miraculoase pe care le va obtine în culturile agricole din România... În plus, pe parcursul etapei sale pariziene, s-a apropiat de cercul de elită al românilor, din care făceau parte Nicolae Bălcescu, C.A. Rosetti şi Ion C. Brătianu", menţionează Horia Alexandrescu în „Olimpiadele lui Zappa". Tot în această carte- document se precizează că Zappa a sosit în România după şcolarizarea pariziană în agricultură la finele anului 1831. „După ce a descins întâi la Brăila, pentru a demara pe malul Dunării o mică afacere de transport naval de grâne, a exersat o vreme, la Bucureşti, chiar îndeletnicirea de „doctor empiric", specializat în tratamente naturiste.

După primii ani în care optase pentru arendăşie, preluând în administrare mereu mai multe moşii din sudul ţării, pe care a cultivat grâu, Evanghelie Zappa a obţinut profituri spectaculoase cu care, treptat-treptat, a început să-şi cumpere pământurile cele mai mănoase" , notează Horia Alexandrescu în cartea dedicat acestuia. Ulterior, Evanghelie Zappa cumpără suprafeţe mari de teren în Câmpia Bărăganului, iar la satul Brostenii Noi, care aparţine și astăzi de comuna Ion Roată din judeţul Ialomiţa, în plin câmp, ridică un conac impresionant după planurile concepute de el însuşi. Şi astăzi, ruinele acestui conac se pot vedea. Însă, implicarea lui Evanghelie Zappa în organizarea primelor Jocuri Olimpice moderne are la bază Decretul regal emis de regele Otto I al Germaniei în 1859. Astfel, documentele menţionate de Horia Alexandrescu în această carte- document evidenţiază faptul că Zappa a sponsorizat cu 1.200.000 de drahme refacerea Stadionului Panathinaikos unde a debutat, pe 18 octombrie 1859, ediţia inaugurală a olimpiadelor moderne. Implicarea lui Evanghelie Zappa în organizarea acestor jocuri olimpice a fost uriaşă şi cronicele acelor vremuri au menţionat pe larg acest lucru. În 1865, Evanghelie Zappa se stinge prematur din viaţă, dar îl împuterniceşte pe vărul său-Constantin Zappa, ca unic moştenitor să gestioneze afacerile, dar şi să ducă mai departe organizarea Jocurilor Olimpice, ceea ce s-a şi întâmplat ulterior.

„Numitul Zappa a fost cel dîntăi şi cel mai important donator al Societăţii Literare Române (1866), intâia denumire cu care a apărut Academia Română. De numele lui Evanghelie Zappa se leagă o prioritate în lumea comtemporană, şi anume resuscitarea, după 1500 de ani, a Jocurilor Olimpice. Evanghelie Zappa este cel care organizat şi finanţat, în 1859, prima Olimpiada-după o întrerupere de un mileniu şi jumătate, nu ilustrul Pierre de Coubertin, în 1896, cum se ştie în lumea sportivă internaţională", a precizat academicianul Eugen Simion în „Cuvântul înainte „ al cărţii „Olimpiadele lui Zappa". „Evanghelie Zappa a fost veritabil cetăţean al Balcanilor, ca să nu spun un model timpuriu de cetăţean al Europei", sublinia Horia Alexandrescu în această carte-document. Respect și recunoștiință eternă pentru Evanghelios Zappa! Şi jos pălăria în faţa scriitorului şi gazetarului sportiv Horia Alexandrescu pentru efortul colosal de a readuce în prim plan file mai puţin cunoscute din istoria olimpismului!

Ion Teleanu

loading...
PUTETI CITI SI...

Evanghelie Zappa, părintele Jocurilor Olimpice moderne din Câmpia Bărăganului

Postat la: 04.08.2016 |

0

Caravana Jocurilor Olimpice de vară porneşte din nou la drum, mâine, la Rio de Janeiro, în Brazilia. Însă, puţină lume ştie că astăzi nu s-ar fi ajuns să se dea startul ediţiei a XXXI-a a acestei competiţii, dacă un aromân care a trăit în România, pe care a adoptat-o ca a doua sa ţară, nu ar fi susţinut şi finanţat organizarea a primelor patru ediţii ale Jocurilor Olimpice moderne-1859, 1870, 1875 şi 1889.

Numele său este Evanghelie Zappa. Şi datorită cunoscutului ziarist sportiv şi scriitor Horia Alexandrescu, povestea incredibilă a acestui „părinte" al Jocurilor Olimpice moderne a fost adusă în prim plan în cartea-document, lansată în această vară- „Olimpiadele lui Zappa". Evanghelie Zappa s-a născut la 29 august 1800 în satul Labova din fostul Epir, care era la vremea aceea provincie a Imperiului Otoman, aflat sub mâna de fier a lui Ali Pașa. El a văzut lumina zilei într-o familie de aromâni creştini-ortodocşi, negustori înstăriţi, tatăl numindu-se Vasile, iar mama-Sotira. Pe la 13 ani a fost înrolat în armata lui Ali Pașa, rămând străjer până în 1820. Ulterior a ajuns aghiotantul marelului revoluţionar Marcu Bociari în Războiul de Independenţa al Greciei.

„Nu a sosit direct în ţara noastră, ci a trecut scurt timp prin Veria, în Macedonia, după care a plecat la Paris, cu decizia de a urma studiile superioare. A absolvit cursuri de agronomie în cadrul College de France, ceea ce va explica, foarte curând, rezultatele de a dreptul miraculoase pe care le va obtine în culturile agricole din România... În plus, pe parcursul etapei sale pariziene, s-a apropiat de cercul de elită al românilor, din care făceau parte Nicolae Bălcescu, C.A. Rosetti şi Ion C. Brătianu", menţionează Horia Alexandrescu în „Olimpiadele lui Zappa". Tot în această carte- document se precizează că Zappa a sosit în România după şcolarizarea pariziană în agricultură la finele anului 1831. „După ce a descins întâi la Brăila, pentru a demara pe malul Dunării o mică afacere de transport naval de grâne, a exersat o vreme, la Bucureşti, chiar îndeletnicirea de „doctor empiric", specializat în tratamente naturiste.

După primii ani în care optase pentru arendăşie, preluând în administrare mereu mai multe moşii din sudul ţării, pe care a cultivat grâu, Evanghelie Zappa a obţinut profituri spectaculoase cu care, treptat-treptat, a început să-şi cumpere pământurile cele mai mănoase" , notează Horia Alexandrescu în cartea dedicat acestuia. Ulterior, Evanghelie Zappa cumpără suprafeţe mari de teren în Câmpia Bărăganului, iar la satul Brostenii Noi, care aparţine și astăzi de comuna Ion Roată din judeţul Ialomiţa, în plin câmp, ridică un conac impresionant după planurile concepute de el însuşi. Şi astăzi, ruinele acestui conac se pot vedea. Însă, implicarea lui Evanghelie Zappa în organizarea primelor Jocuri Olimpice moderne are la bază Decretul regal emis de regele Otto I al Germaniei în 1859. Astfel, documentele menţionate de Horia Alexandrescu în această carte- document evidenţiază faptul că Zappa a sponsorizat cu 1.200.000 de drahme refacerea Stadionului Panathinaikos unde a debutat, pe 18 octombrie 1859, ediţia inaugurală a olimpiadelor moderne. Implicarea lui Evanghelie Zappa în organizarea acestor jocuri olimpice a fost uriaşă şi cronicele acelor vremuri au menţionat pe larg acest lucru. În 1865, Evanghelie Zappa se stinge prematur din viaţă, dar îl împuterniceşte pe vărul său-Constantin Zappa, ca unic moştenitor să gestioneze afacerile, dar şi să ducă mai departe organizarea Jocurilor Olimpice, ceea ce s-a şi întâmplat ulterior.

„Numitul Zappa a fost cel dîntăi şi cel mai important donator al Societăţii Literare Române (1866), intâia denumire cu care a apărut Academia Română. De numele lui Evanghelie Zappa se leagă o prioritate în lumea comtemporană, şi anume resuscitarea, după 1500 de ani, a Jocurilor Olimpice. Evanghelie Zappa este cel care organizat şi finanţat, în 1859, prima Olimpiada-după o întrerupere de un mileniu şi jumătate, nu ilustrul Pierre de Coubertin, în 1896, cum se ştie în lumea sportivă internaţională", a precizat academicianul Eugen Simion în „Cuvântul înainte „ al cărţii „Olimpiadele lui Zappa". „Evanghelie Zappa a fost veritabil cetăţean al Balcanilor, ca să nu spun un model timpuriu de cetăţean al Europei", sublinia Horia Alexandrescu în această carte-document. Respect și recunoștiință eternă pentru Evanghelios Zappa! Şi jos pălăria în faţa scriitorului şi gazetarului sportiv Horia Alexandrescu pentru efortul colosal de a readuce în prim plan file mai puţin cunoscute din istoria olimpismului!

Ion Teleanu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE