• Tweet

În aceeași zi primim două informații aparent fără legătură, dar care de fapt și una și alta se referă la furtul voturilor românilor. Începe urmărirea penală a ofițerilor de informații, foști și actuali, care l-au ajutat pe Traian Băsescu să câștige prin fraudă alegerile prezidențiale. A doua știre este un sondaj de opinie măsluit de Inscop. Semn că se pregătește o nouă fraudă la viitoarele alegeri.

Este foarte bine, chiar dacă e foarte târziu, ca fraudele din alegeri să fie cercetate și sancționate. Cu o întârziere de peste zece ani, iată, este instrumentat un dosar penal care îi are drept protagoniști pe ofițerii de informații care au pus urmărul la măsluirea alegerilor prezidențiale din 2009. Și, aproape simultan, opinia publică este informată - sau mai bine zis dezinformată - cu privire la intențiile de vot.

Mă voi ocupa de acest așa-zis sondaj Inscop, dată fiind periculozitatea influențării opiniilor politice ale cetățenilor prin intermediul unor false cercetări de piață. Dacă acest sondaj este contrafăcut, atunci avem de-a face cu o operațiune de fabricare și difuzare de informații false. Care au drept obiectiv consolidarea prin mijloace artificiale a încrederii unor electorate în partidele pe care ezită să le mai susțină, descurajarea cetățenilor în susținerea unor formațiuni politice alternative și, în final, distorsionarea nu numai a percepției publice, ci și a intențiilor de vot.

Dacă cu mult timp înaintea celor patru runde de alegeri se produc asemenea fenomene în România, îmi este ușor să-mi imaginez că, spre finalul anului 2024, ne vom trezi în plin haos electoral. Având drept rezultat o creștere a neîncrederii cetățenilor în sistemul de vot și, prin urmare, o prezență la urne încă și mai mică decât la alegerile anterioare.

Ieri, mai multe televiziuni de știri s-au grăbit să prezinte așa-zisul sondaj Inscop, care ar fi investigat pe un eșantion de 3.000 de persoane intențiile de vot în perioada 5-19 februarie. Numai după ce eu am insistat, una dintre televizunile de știri a făcut precizarea că respectivul sondaj ar fi fost realizat la comanda PNL. În rest, știrea a fost prezentată ca și când rezultatele investigării cetățenilor ar fi venit din cosmos. Cadou. Iar rezultatele date publicității s-au rezumat la patru cifre mari și late.

Procentele obținute de partide în ceea ce privește intențiile de vot. PSD, cu 31,7%, în ușoară creștere față de luna anterioară, PNL, cu 22,3%, o creștere remarcabilă, AUR, cu 18,2%, și USR, cu 11,2%, în scădere. Iar acum haideți să vedem în ce constă șmecheria. Pentru ca PSD să nu facă gălăgie și să înghită acest așa-zis sondaj cu undiță cu tot, i s-a oferit drept momeală relativa sa creștere de la o lună la alta.

După cum este cred evident pentru toată lumea, dacă PSD se teme în prezent de un concurent electoral, acel concurent electoral este AUR, care îi suflă în ceafă, aspirându-i întreg electoratul suveranist, pe care social-democrații, în încercarea lor disperată de a intra „în rândul lumii", l-au pierdut abandonând-și, ca și liberalii de altfel, substanța națională din discursul politic.

Este la mintea cocoșului: PSD nu are cum să crească la guvernare fiind, într-o perioadă atât de dificilă, indiferent cât se dă peste cap și încearcă să mimeze opoziția din interiorul puterii. Încă și mai evident este că PNL, care încă are premierul înșurubat la Palatul Victoriei, Nicu care conversează în direct cu robotul Ion, nu poate cu niciun chip să se afle într-o creștere electorală. Sunt cifre care din capul locului sfidează bunul simț. Și realitatea.

Interesant este că fel de fel de analiști stipendiați de partidele aflate la putere s-au grăbit să comenteze așa-zisa cercetare de piață și procentele din sondaje, vorbind ba despre performanța PSD, ba - sau mai ales - despre uluitoarele calități dovedite de generalul cu patru stele Nicolae Ciucă în postura sa de premier.

Să fim bine înțeleși. O cercetare de piață prin care urmează să fie informată opinia publică presupune din capul locului obligația institutului angajat de a oferi opiniei publice informații concrete. Nu numai despre eșantionul avut în vedere, nu numai despre metoda utilizată de interogare a cetățenilor, nu numai despre marja de eroare sau perioada în care s-a desfășurat cercetarea, ci și sau mai ales despre cine plătește și comandă muzica și despre toate celelalte concluzii ale cercetării, dincolo de cele patru procente seci care ne-au fost servite.

Este cred timpul să ne trezim. Și să începem să o facem chiar cu Inscop. Să iasă Inscop cu o declarație publică prin care să ne informeze dacă există sau nu și alte partide, cu excepția PNL, care i-au comandat cercetări de piață. Dacă a pus sau nu la dispoziția PNL rezultatele integrale ale așa-zisei investigații. Dacă PNL i-a cerut sau nu să prezinte selectiv opiniei publice doar unele dintre rezultate.

După cum se știe foarte bine, minciuna funcționează și prin omisiune. Ca de altfel și dezinformarea. Numai că dezinformarea opiniei publice reprezintă o fraudă. Când frauda vizează opinia cetățenilor despre un partid sau altul, când ea poate avea consecințe grave în plan electoral și mai ales în planul încrederii în sistemul democratic, atunci fapta este cu atât mai gravă.

Institutelor care de-a lungul timpului au dovedit că stau în siajul unor partide politice și că fac jocul acestora ar trebui să li se ridice dreptul de a mai efectua și difuza sondaje de opinie. Și nu pot să nu mă întreb oare de ce CNA, care reacționează atât de abuziv și de nemilos atunci când jurnaliști, unii de mare prestigiu, își manifestă opiniile sau prezintă informații aflate în contradicție cu cele oficiale, nu reacționează deloc atunci când partidele care i-au promovat în sinecura acestei instituții distorsionează electoral opinia publică.

Sorin Rosca Stanescu