Gaura din rublă

Postat la: 06.04.2022 |

Gaura din rublă

La o analiză cât de cât atentă, putem observa că gaura din rublă crește direct proporțional cu sancțiunile aplicate Federației Ruse de o coaliție mondială, dar nu se contractă direct proporțional cu măsurile luate de Putin pentru salvarea monedei naționale. Dacă raționamentul de mai sus este cumva dificil de înțeles, în cele ce urmează voi explica de ce, indiferent de eforturile Kremlinului de a salva rubla, aceasta este de fapt în cădere liberă. Chiar dacă, pentru moment, ea pare că și-a revenit parțial.

Putin, împotriva celei mai mari părți a planetei, nu are nici cea mai mică șansă. Acest război crâncen pe care el l-a declanșat și căruia trebuie să-i suporte consecințele întreaga Federație Rusă, se poartă nu numai în regim clasic, nu numai în regim hibrid, nu numai pe terenul propagandei în cele mai negre forme ale ei, ci și pe frontul economic al cărui vârf de iceberg este stabilitatea sau instabilitatea monedei Federației Ruse.

În urmă cu câteva săptămâni, într-o singură noapte, rubla s-a depreciat cu 40%, obligând Kremlinul să suspende imediat activitatea bursei și să adopte un set de măsuri de criză, în încercarea de a salva moneda națională. Fiindcă dacă rubla se prăbușește prea mult, veniturile populației, și așa extrem de mici, scad atât de accentuat, încât pun regimul în pericol de moarte.

Ce a făcut Vladimir Putin pentru a contracara primele efecte ale sancțiunilor economice care au generat deprecierea rublei? Care au fost manevrele Băncii Centrale a Rusiei? Acest instrument financiar, Banca Centrală, de care dispune orice stat, a acționat în Federația Rusă cu promtitudine și cu o eficiență maximă, dată fiind situația extrem de complicată creată de răspunsul statelor NATO și UE la agresiune militară a Rusiei împotriva Ucrainei. Acest set de măsuri a încetinit căderea rublei și chiar a asigurat o relativă relansare a ei. Care au fost măsurile? 1). Plafonarea la zece mii de dolari a sumei pe care rezidenții o pot retrage din bancă. 2). Băncile au primit interdicție totală de vânzare a valutelor străine pentru următoarele șase luni. 3). Clienților străini le este interzis să mai vândă active mobiliare. 4). Exportatorii sunt obligați să pretindă ca plată rublele și să refuze valutele occidentale. 5). Contravaloarea gazului și petrolului rusesc să fie achitată exclusiv în ruble. 6). Au crescut semnificativ ratele dobânzilor. În linii mari, acestea au fost principalele măsuri adoptate imediat de către Banca Centrală și Guvernul Federației Ruse. De la o cădere cu 40 % a rublei, efectul pe termen scurt a fost o reducere a contracției cu doar 17 procente. Admițând că rubla se stabilizează la mai puțin cu 17 procente din valoarea ei pe termen mediu și lung, economia Federației Ruse se prăbușește. Numai că situația este mult mai neagră.

Creșterea exponențială a cheltuielilor guvernamentale, generată de războiul din Ucraina, dar și de soluțiile întreprinse pentru asigurarea importurilor la prețuri mult mai mari și în condiții mai grele, apasă din ce în ce mai greu sub aspect financiar pe Banca Centrală a Rusiei. Un echilibru totuși a putut fi menținut până în prezent, pentru că Rusia, de bine de rău, a continuat să exporte petrol și gaze către Uniunea Europeană, acceptând în mod tacit până în ultima clipă plățile în dolari și, atenție, în condițiile în care acest preț a crescut. Numai că acum robinetul se închide. Din ambele direcții. Rușii refuză să mai vândă pe dolari, Europa Occidentală refuză să cumpere pe ruble, iar ultimele decizii, de-a dreptul dramatice, adoptate de Germania conduc la ideea că, în scurt timp, Uniunea Europeană va refuza sub orice formă și în orice condiții să mai cumpere petrol și gaze de la ruși. Ce se va întâmpla în continuare? Răspunsul la această întrebare nu este deloc complicat. Rușii vor avea posibilitatea să exporte către terțe piețe o bună parte din cantitatea de petrol pe care o extrag. Dar aproape deloc din cantitatea de gaze. Nu au unde și cum să depoziteze nici petrolul suplimentar, nici gazele, a căror extracție în continuare presupune mari cheltuieli.

Efectul asupra rublei va fi pe termen mediu și lung devastator. Toți analiștii economici din lume sunt, din această perspectivă, în consens. Federația Rusă nu mai poate duce prea mult în spate acest război, indiferent cât de determinat este Vladimir Putin să obțină un suces cât de cât rezonabil, pentru a-și crea astfel o bază de negociere. Federația Rusă fie va ceda și nu va mai fi multe decenii de acum încolo ceea ce a fost odată, fie, în disperare de cauză, va face Doamne ferește recurs la arsenalul său chimic sau nuclear. Iar disperarea de cauză poate fi generată chiar și dintr-o direcție la care țarul de la Moscova se aștepta cel mai puțin. Din direcția Chinei. Nu numai că Beijingul refuză să sară în ajutorul Federației Ruse, fie și doar declarativ, dar, atenție, proiectele anterioare acestui război pregătite de China vizau crearea infrastructurii necesare pe teritoriul Ucrainei și nu pe cel al Federației Ruse pentru faimosul Drum al Mătăsii, investițiile avute în vedere fiind de sute de miliarde de euro. Oare de ce Beijingul a ocolit cu obstinație Federația Rusă? Și de ce a ales Ucraina ca rută de tranzit către Uniunea Europeană? Dacă vom încerca să adăugăm și la acest capitol un răspuns răspunsurilor anterioare, atunci vom vedea de ce gaura din rubla rusească se mărește direct proporțional cu sancțiunile.

Sorin Rosca Stanescu

loading...
PUTETI CITI SI...

Gaura din rublă

Postat la: 06.04.2022 |

0

La o analiză cât de cât atentă, putem observa că gaura din rublă crește direct proporțional cu sancțiunile aplicate Federației Ruse de o coaliție mondială, dar nu se contractă direct proporțional cu măsurile luate de Putin pentru salvarea monedei naționale. Dacă raționamentul de mai sus este cumva dificil de înțeles, în cele ce urmează voi explica de ce, indiferent de eforturile Kremlinului de a salva rubla, aceasta este de fapt în cădere liberă. Chiar dacă, pentru moment, ea pare că și-a revenit parțial.

Putin, împotriva celei mai mari părți a planetei, nu are nici cea mai mică șansă. Acest război crâncen pe care el l-a declanșat și căruia trebuie să-i suporte consecințele întreaga Federație Rusă, se poartă nu numai în regim clasic, nu numai în regim hibrid, nu numai pe terenul propagandei în cele mai negre forme ale ei, ci și pe frontul economic al cărui vârf de iceberg este stabilitatea sau instabilitatea monedei Federației Ruse.

În urmă cu câteva săptămâni, într-o singură noapte, rubla s-a depreciat cu 40%, obligând Kremlinul să suspende imediat activitatea bursei și să adopte un set de măsuri de criză, în încercarea de a salva moneda națională. Fiindcă dacă rubla se prăbușește prea mult, veniturile populației, și așa extrem de mici, scad atât de accentuat, încât pun regimul în pericol de moarte.

Ce a făcut Vladimir Putin pentru a contracara primele efecte ale sancțiunilor economice care au generat deprecierea rublei? Care au fost manevrele Băncii Centrale a Rusiei? Acest instrument financiar, Banca Centrală, de care dispune orice stat, a acționat în Federația Rusă cu promtitudine și cu o eficiență maximă, dată fiind situația extrem de complicată creată de răspunsul statelor NATO și UE la agresiune militară a Rusiei împotriva Ucrainei. Acest set de măsuri a încetinit căderea rublei și chiar a asigurat o relativă relansare a ei. Care au fost măsurile? 1). Plafonarea la zece mii de dolari a sumei pe care rezidenții o pot retrage din bancă. 2). Băncile au primit interdicție totală de vânzare a valutelor străine pentru următoarele șase luni. 3). Clienților străini le este interzis să mai vândă active mobiliare. 4). Exportatorii sunt obligați să pretindă ca plată rublele și să refuze valutele occidentale. 5). Contravaloarea gazului și petrolului rusesc să fie achitată exclusiv în ruble. 6). Au crescut semnificativ ratele dobânzilor. În linii mari, acestea au fost principalele măsuri adoptate imediat de către Banca Centrală și Guvernul Federației Ruse. De la o cădere cu 40 % a rublei, efectul pe termen scurt a fost o reducere a contracției cu doar 17 procente. Admițând că rubla se stabilizează la mai puțin cu 17 procente din valoarea ei pe termen mediu și lung, economia Federației Ruse se prăbușește. Numai că situația este mult mai neagră.

Creșterea exponențială a cheltuielilor guvernamentale, generată de războiul din Ucraina, dar și de soluțiile întreprinse pentru asigurarea importurilor la prețuri mult mai mari și în condiții mai grele, apasă din ce în ce mai greu sub aspect financiar pe Banca Centrală a Rusiei. Un echilibru totuși a putut fi menținut până în prezent, pentru că Rusia, de bine de rău, a continuat să exporte petrol și gaze către Uniunea Europeană, acceptând în mod tacit până în ultima clipă plățile în dolari și, atenție, în condițiile în care acest preț a crescut. Numai că acum robinetul se închide. Din ambele direcții. Rușii refuză să mai vândă pe dolari, Europa Occidentală refuză să cumpere pe ruble, iar ultimele decizii, de-a dreptul dramatice, adoptate de Germania conduc la ideea că, în scurt timp, Uniunea Europeană va refuza sub orice formă și în orice condiții să mai cumpere petrol și gaze de la ruși. Ce se va întâmpla în continuare? Răspunsul la această întrebare nu este deloc complicat. Rușii vor avea posibilitatea să exporte către terțe piețe o bună parte din cantitatea de petrol pe care o extrag. Dar aproape deloc din cantitatea de gaze. Nu au unde și cum să depoziteze nici petrolul suplimentar, nici gazele, a căror extracție în continuare presupune mari cheltuieli.

Efectul asupra rublei va fi pe termen mediu și lung devastator. Toți analiștii economici din lume sunt, din această perspectivă, în consens. Federația Rusă nu mai poate duce prea mult în spate acest război, indiferent cât de determinat este Vladimir Putin să obțină un suces cât de cât rezonabil, pentru a-și crea astfel o bază de negociere. Federația Rusă fie va ceda și nu va mai fi multe decenii de acum încolo ceea ce a fost odată, fie, în disperare de cauză, va face Doamne ferește recurs la arsenalul său chimic sau nuclear. Iar disperarea de cauză poate fi generată chiar și dintr-o direcție la care țarul de la Moscova se aștepta cel mai puțin. Din direcția Chinei. Nu numai că Beijingul refuză să sară în ajutorul Federației Ruse, fie și doar declarativ, dar, atenție, proiectele anterioare acestui război pregătite de China vizau crearea infrastructurii necesare pe teritoriul Ucrainei și nu pe cel al Federației Ruse pentru faimosul Drum al Mătăsii, investițiile avute în vedere fiind de sute de miliarde de euro. Oare de ce Beijingul a ocolit cu obstinație Federația Rusă? Și de ce a ales Ucraina ca rută de tranzit către Uniunea Europeană? Dacă vom încerca să adăugăm și la acest capitol un răspuns răspunsurilor anterioare, atunci vom vedea de ce gaura din rubla rusească se mărește direct proporțional cu sancțiunile.

Sorin Rosca Stanescu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE