Impactul arestării fetiţei cu chibriturile electorale

Postat la: 21.11.2016 |

Impactul arestării fetiţei cu chibriturile electorale

Arestarea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente (AEP)- Ana Maria Pătru, a surprins întreaga clasa politică întrucât aceasta avea susţinerea celor două mari partide politice din România. În plus, cu câteva zile înaintea arestării, şefa AEP se poza la Washingthon cu ambasadorul României în SUA- George Maior. Cu toate aceste susţinerii politice, Ana Maria Pătru a fost arestată pentru infracţiunile de trafic de influenţă şi spălare de bani.

Astfel, într-un comunicat de presă, magistraţii arată că deţin probe că în perioada aprilie-iunie 2008, în calitate de vicepreşedinte al A.E.P. a pretins, iar în anul 2009 a şi primit de la reprezentanţii unei societăţi comerciale, suma de 210.000 euro reprezentând contravaloarea unui anumit imobil situat în Bucureşti. În schimb, aceasta a promis că va susţine derularea în bune condiţii a unui contract încheiat de acea societate cu A.E.P., precum şi că va susţine societatea să obţină şi să deruleze contracte viitoare, fapt care s-a şi realizat. Şefa AEP a disimulat provenienţă banilor, prin folosirea unui circuit financiar fictiv. Mai mult, în 2011, tot în calitate de vicepreşedinte al A.E.P a pretins de la reprezentanţii aceleiaşi societăţi contravaloarea unui autovehicul marca Land Rover, din care a primit suma de 15.000 euro.

Tot în acelaşi an, acesta a pretins şi a primit suma de 50.000 euro de la administratorul unei alte firme, intervenind în schimb la ministrul Economiei, astfel încât omul de afaceri să fie primit în audienţă. Însă, anunţul magistraţilor scoate la iveală puzzle-ul relaţional al şefei AEP. Ana Maria Pătru era fina fostului cuplul Elena Udrea- Dorin Cocoş, iar, ulterior, a devenit nașa trezoriererului PSD- Mircea Drăghici. Mai mult, magistraţii susţin că Ana Maria Pătru a intervenit la ministrul Economiei ca administratorul unei firme să fie primit în audienţă, dar, nu trebuie omis faptul că ministrul Economiei era Ion Ariton, cel pus pe funcţie de PDL şi care, acum, este cercetat în Gala Bute alături de Elena Udrea. Practic, şefa AEP a mers la sigur pentru intervenţie, ştiind că este susţinută atât de PDL, devenit ulterior PNL, dar şi de PSD, fiind astfel garantul celor două partide la alegerile parlamentare din decembrie 2016.

Acum, drumul PNL şi PSD către AEP a fost opturat prin arestarea Anei Maria Pătru şi liderii marilor partide au intrat în panică dar şi în degringolada. De ce? Pentru că toate jocurile post votare s-au făcut şi se fac la AEP! Ce iese de acolo, este bun ieşit! Mai ales în condiţiile în care se va filma numărarea voturilor şi încheierea proceselor verbale în toate secţiile. În plus, vine şi Udrea cu o declaraţie ciudată, care alimentează misterul, şi anume că arestarea şefei AEP ar trebui să-i dea de gândit lui Dragnea. "Au fost nişte evenimente la AEP pe care le ştie toată lumea. Nu vreau să comentez speţă în sine pentru că nu am elemente (...) La această oră AEP, în plină campanie electorală, e bine că oamenii să ştie, alegerile sunt gestionate în principal de AEP în România, astăzi, pe legislaţia actuală.

Deci instituţia care trebuie să coordoneze şi să asigure corectitudinea alegerilor şi corectitudinea repartizării mandatelor după numărarea voturilor nu mai are preşedinte. Situaţia în instituţie nu e în regulă. Şi atunci, au apărut suspiciuni nu numai la noi, am auzit şi în alte zone politice. Ceea ce am cerut eu nu am cerut doar pentru PSD, am cerut să pună AEP la dispoziţia tuturor partidelor toate aplicaţiile informatice care vor fi folosite pentru numărarea voturilor şi pentru repartizarea mandatelor, softul, codul sursă", a spus Liviu Dragnea după arestarea şefei AEP. Oare, Dragnea a realizat că a rămas singur în toată afacerea asta?! PSD a fost izolat şi, mai grav, n-are pe nimeni în partid capabil să participe la AEP la repartizarea mandatelor care să facă jocurile.

Viitorul for legislativ al României va numără 136 de senatori şi 312 deputaţi la care se adaugă 17 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale. Românii de peste hotare vor fi reprezentaţi de 2 senatori şi 4 deputaţi. Reducerea numărului de parlamentari s-a obţinut prin mărirea normei de reprezentare. Astfel, un deputat va reprezenta 73.000 de locuitori, iar un senator, 168.000. Totodată, pragul electoral pentru un partid a rămas la 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din voturile valabil exprimate în cel puţin patru circumscripţii electorale. În cazul alianţelor de partide se adaugă 3% pentru al doilea partid intrat în alianţa şi câte un procent pentru următoarele, fără a se putea depăşi 10%. Ca atare, în prima fază, la nivel de circumscripţie, se ia în calcul coeficientul electoral, care este totalul de voturi obţinut de partidele şi independenţii care au trecut pragul electoral împărţit la numărul de mandate din circumscripţia respectivă.

Vedem astfel câte mandate ia fiecare, iar toate resturile de voturi merg la repartiţia naţională, care este pasul următor. În a doua fază, se calculează din nou un coeficient, de data această naţional, pe aceeaşi logică. Toate resturile din circumscripţii se adună şi totalul se împarte la numărul de mandate rămase. Calculele se fac rotunjind în jos. În funcţie de rezultate, mandatele se împart pe circumscripţii. Practic, voturile de la partidele care nu trec pragul electoral se pierd pentru că la a doua redistribuire, cea naţională, intră doar voturile neutilizate de la partidele care trec pragul. Oare, prin prezenţa Anei Maria Patru, adică a fetiţei care se juca de câţiva ni buni cu voturile românilor ca şi cu chibriturile, atât PNL cât şi PSD îşi creaseră un canal de comunicare sigur sau măcar unul de avertizare la AEP, care în acest moment a dispărut!?

Ion Teleanu

loading...
PUTETI CITI SI...

Impactul arestării fetiţei cu chibriturile electorale

Postat la: 21.11.2016 |

0

Arestarea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente (AEP)- Ana Maria Pătru, a surprins întreaga clasa politică întrucât aceasta avea susţinerea celor două mari partide politice din România. În plus, cu câteva zile înaintea arestării, şefa AEP se poza la Washingthon cu ambasadorul României în SUA- George Maior. Cu toate aceste susţinerii politice, Ana Maria Pătru a fost arestată pentru infracţiunile de trafic de influenţă şi spălare de bani.

Astfel, într-un comunicat de presă, magistraţii arată că deţin probe că în perioada aprilie-iunie 2008, în calitate de vicepreşedinte al A.E.P. a pretins, iar în anul 2009 a şi primit de la reprezentanţii unei societăţi comerciale, suma de 210.000 euro reprezentând contravaloarea unui anumit imobil situat în Bucureşti. În schimb, aceasta a promis că va susţine derularea în bune condiţii a unui contract încheiat de acea societate cu A.E.P., precum şi că va susţine societatea să obţină şi să deruleze contracte viitoare, fapt care s-a şi realizat. Şefa AEP a disimulat provenienţă banilor, prin folosirea unui circuit financiar fictiv. Mai mult, în 2011, tot în calitate de vicepreşedinte al A.E.P a pretins de la reprezentanţii aceleiaşi societăţi contravaloarea unui autovehicul marca Land Rover, din care a primit suma de 15.000 euro.

Tot în acelaşi an, acesta a pretins şi a primit suma de 50.000 euro de la administratorul unei alte firme, intervenind în schimb la ministrul Economiei, astfel încât omul de afaceri să fie primit în audienţă. Însă, anunţul magistraţilor scoate la iveală puzzle-ul relaţional al şefei AEP. Ana Maria Pătru era fina fostului cuplul Elena Udrea- Dorin Cocoş, iar, ulterior, a devenit nașa trezoriererului PSD- Mircea Drăghici. Mai mult, magistraţii susţin că Ana Maria Pătru a intervenit la ministrul Economiei ca administratorul unei firme să fie primit în audienţă, dar, nu trebuie omis faptul că ministrul Economiei era Ion Ariton, cel pus pe funcţie de PDL şi care, acum, este cercetat în Gala Bute alături de Elena Udrea. Practic, şefa AEP a mers la sigur pentru intervenţie, ştiind că este susţinută atât de PDL, devenit ulterior PNL, dar şi de PSD, fiind astfel garantul celor două partide la alegerile parlamentare din decembrie 2016.

Acum, drumul PNL şi PSD către AEP a fost opturat prin arestarea Anei Maria Pătru şi liderii marilor partide au intrat în panică dar şi în degringolada. De ce? Pentru că toate jocurile post votare s-au făcut şi se fac la AEP! Ce iese de acolo, este bun ieşit! Mai ales în condiţiile în care se va filma numărarea voturilor şi încheierea proceselor verbale în toate secţiile. În plus, vine şi Udrea cu o declaraţie ciudată, care alimentează misterul, şi anume că arestarea şefei AEP ar trebui să-i dea de gândit lui Dragnea. "Au fost nişte evenimente la AEP pe care le ştie toată lumea. Nu vreau să comentez speţă în sine pentru că nu am elemente (...) La această oră AEP, în plină campanie electorală, e bine că oamenii să ştie, alegerile sunt gestionate în principal de AEP în România, astăzi, pe legislaţia actuală.

Deci instituţia care trebuie să coordoneze şi să asigure corectitudinea alegerilor şi corectitudinea repartizării mandatelor după numărarea voturilor nu mai are preşedinte. Situaţia în instituţie nu e în regulă. Şi atunci, au apărut suspiciuni nu numai la noi, am auzit şi în alte zone politice. Ceea ce am cerut eu nu am cerut doar pentru PSD, am cerut să pună AEP la dispoziţia tuturor partidelor toate aplicaţiile informatice care vor fi folosite pentru numărarea voturilor şi pentru repartizarea mandatelor, softul, codul sursă", a spus Liviu Dragnea după arestarea şefei AEP. Oare, Dragnea a realizat că a rămas singur în toată afacerea asta?! PSD a fost izolat şi, mai grav, n-are pe nimeni în partid capabil să participe la AEP la repartizarea mandatelor care să facă jocurile.

Viitorul for legislativ al României va numără 136 de senatori şi 312 deputaţi la care se adaugă 17 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale. Românii de peste hotare vor fi reprezentaţi de 2 senatori şi 4 deputaţi. Reducerea numărului de parlamentari s-a obţinut prin mărirea normei de reprezentare. Astfel, un deputat va reprezenta 73.000 de locuitori, iar un senator, 168.000. Totodată, pragul electoral pentru un partid a rămas la 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din voturile valabil exprimate în cel puţin patru circumscripţii electorale. În cazul alianţelor de partide se adaugă 3% pentru al doilea partid intrat în alianţa şi câte un procent pentru următoarele, fără a se putea depăşi 10%. Ca atare, în prima fază, la nivel de circumscripţie, se ia în calcul coeficientul electoral, care este totalul de voturi obţinut de partidele şi independenţii care au trecut pragul electoral împărţit la numărul de mandate din circumscripţia respectivă.

Vedem astfel câte mandate ia fiecare, iar toate resturile de voturi merg la repartiţia naţională, care este pasul următor. În a doua fază, se calculează din nou un coeficient, de data această naţional, pe aceeaşi logică. Toate resturile din circumscripţii se adună şi totalul se împarte la numărul de mandate rămase. Calculele se fac rotunjind în jos. În funcţie de rezultate, mandatele se împart pe circumscripţii. Practic, voturile de la partidele care nu trec pragul electoral se pierd pentru că la a doua redistribuire, cea naţională, intră doar voturile neutilizate de la partidele care trec pragul. Oare, prin prezenţa Anei Maria Patru, adică a fetiţei care se juca de câţiva ni buni cu voturile românilor ca şi cu chibriturile, atât PNL cât şi PSD îşi creaseră un canal de comunicare sigur sau măcar unul de avertizare la AEP, care în acest moment a dispărut!?

Ion Teleanu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE