Industria germană nu vrea capitularea în fața SUA!

Postat la: 09.11.2022 |

Industria germană nu vrea capitularea în fața SUA!

Cum bine zicea cineva, Olaf Scholz nu s-a dus de voie să se căciulească la Xi Jinping, ci a fost târât în avion de greii industriei germane, pentru a mai salva câteva ceva din dezastrul, nu doar prezumat, al celei mai puternice economii europene.

Nătângii pro-europeniști, cu brasardă înstelată, nu-și dau seama că aruncând zoaie asupra Cancelarului vor suferi efectul de ventilator. Arunci apa murdară în aparat și-ți vine înapoi peste față. Ce-ar fi trebuit să facă Olaf Scholz? Să bage capul în poala unității de nezdruncinat a alianței militare contra Rusiei și să-și contracte și mai abitir economia Râdem de două zile, văzând criticile miniștrilor francezi față de atitudinea suveranistă a Cancelariei germane.

Macron s-a întâlnit cu Scholz, înainte de voiajul neamțului spre Beijing, pentru a reporni motorul franco-german. Cârtitorii zic că acesta s-a gripat, fiindcă n-au știut să monteze semeringul. Ar fi vrut și președintele francez să se agațe de-o aripă a avionului german, dar vigilentul turn de control de la Bonn a bunghit atitudinea de hârț a pasagerului nepoftit de la Elysée. Acum, fie vorba între noi, industriașii germani, în ciuda uriașului ajutor de stat, de două sute de miliarde de euro, s-au cam săturat să-și piardă dumicatul profitului de dragul americanilor care turează bursele ca titirezii.

Oare lucizii din netocmita legiune a arhanghelilor unității euro-atlantice nu mai prididesc din cauza asaltului lunaticilor cu slava-n gură, ca Beyoncé cu microfonul în gură? E un non sens în lupta asta de dragul luptei, de fapt noi sărăcim să le fie industriașilor apărării din SUA conturile și acțiunile dodoloațe. Deja multe națiuni s-au prins de ce a făcut dolarul un salt uriaș față de euro și nu vrea să se oprească. Vajnicii clătitori de slavă din presa europeană nu vor să explice cititorilor (sau nu sunt lăsați de finanțatori) că o contracție a economiei germane duce la șubrezirea și mai dihai a monedei europene. Din producția de sparanghel nu se poate ține Banca Centrală a Europei.

Lunaticii o țin langa cu ajutorul dat Ucrainei, iar Europa se pregătește de cea mai grea iarnă (noroc că rezervele noastre sunt pline ochi, așa cum ne-a informat premierul Nicolae Ciucă). Producătorii germani de mașini se bazează pe componentele fabricate, în majoritate, în China. BASF dorește să-și mute combinatele chimice în Estul îndepărtat, unde există un preț preferențial al gazului.

Și SUA au trimis bezele unor industriași germani, ademenindu-i cu taxe scăzute și scutiri de impozite. Ultimele sondaje de opinie, chiar și din România, arată că națiunile vor ca statele lor să-și vadă de interesele proprii și mai puțin să moară de grija Ucrainei. Douăzeci de ore de zbor pe ruta Bonn-Beijing pentru două ore de discuții cu dictatorul Xi Jinping? Nu e mult, când interesele o cer.

America a lansat un război al cipurilor, necomentat de presa progresistă. Astfel, din cauza zecilor de anchete ale comisiilor parlamentare și ale departamentului de comerț, Apple, un business de succes, nu poate să se folosească de semiconductorii ieftini din China. Riscă să nu poate lansa noile modele de Crăciun, fiindcă politicienii nu mai vor relații economice cu China. Deci, există nu doar miere pentru corporațiile de peste ocean, ci și scurgeri de venin politic. Cotidianul progresist american The New York Times publica ieri un articol la derută: "Apple și-a construit imperiul cu China. Acum, fundația sa prezintă crăpături." Globalizarea a fost bună pentru schimburile economice ale lumii, dar globalismul (ideologia asmuțită de unipolarism) duce la scumpiri și la creșterea inflației.

China cea șireată a așteptat-o la colț pe Germania, moartă de frica celei de-a doua capitulări față de SUA. De fapt, prezența trupelor americane (82 de baze militare) de peste jumătate de secol demonstrează că e o țară ocupată, cel puțin din punct de vedere militar. Dar era liberă să-și dezvolte economia.
Noua paradigmă a războiului - oamenii treji își dau seama - mută nu doar unitățile economice peste mări și țări, dar lasă o sumedenie de șomeri în urmă. Și industriașii germani s-au prins de chichirez și explodează. Așa s-a făcut că Olaf Scholz, în ciuda protestelor din propriul cabinet, s-a dus să se închine la noul împărat al Chinei, care dintr-o dată nu mai e nefrecventabil. Liderul verzilor, ajuns ministru de externe al Germaniei, pregătește un pachet de legi care să îngrădească liberul schimb sino-german.

Declarațiile publice ale lui Xi, făcute împreună cu Olaf, sunt apă de trandafiri la bonsaiul ciupit de pe biroul de lucru al Cancelarului. În realitate, vulpoiul chinez i-a întins o plasă iepurelui german. Vrea acțiuni în portul din Frankfurt și 30 % dintr-o companie de cipuri germane. Acasă, Scholz se confruntă cu Annalena Baerbock, liderul verzilor, care ocupă postul de ministru de externe. În cazul trecerii pachetului de legi care îngrădesc liberul schimb de bunuri dintre China și Germania, zic analiștii, PIB-ul celei mai puternice economii europene va pierde cel puțin un procent. Nici nu vrem să ne gândim la efectele asupra monedei europene. Nu ne rămâne decât să sperăm că industriașii germani nu vor capitula.

Marius Ghilezan

loading...
PUTETI CITI SI...

Industria germană nu vrea capitularea în fața SUA!

Postat la: 09.11.2022 |

0

Cum bine zicea cineva, Olaf Scholz nu s-a dus de voie să se căciulească la Xi Jinping, ci a fost târât în avion de greii industriei germane, pentru a mai salva câteva ceva din dezastrul, nu doar prezumat, al celei mai puternice economii europene.

Nătângii pro-europeniști, cu brasardă înstelată, nu-și dau seama că aruncând zoaie asupra Cancelarului vor suferi efectul de ventilator. Arunci apa murdară în aparat și-ți vine înapoi peste față. Ce-ar fi trebuit să facă Olaf Scholz? Să bage capul în poala unității de nezdruncinat a alianței militare contra Rusiei și să-și contracte și mai abitir economia Râdem de două zile, văzând criticile miniștrilor francezi față de atitudinea suveranistă a Cancelariei germane.

Macron s-a întâlnit cu Scholz, înainte de voiajul neamțului spre Beijing, pentru a reporni motorul franco-german. Cârtitorii zic că acesta s-a gripat, fiindcă n-au știut să monteze semeringul. Ar fi vrut și președintele francez să se agațe de-o aripă a avionului german, dar vigilentul turn de control de la Bonn a bunghit atitudinea de hârț a pasagerului nepoftit de la Elysée. Acum, fie vorba între noi, industriașii germani, în ciuda uriașului ajutor de stat, de două sute de miliarde de euro, s-au cam săturat să-și piardă dumicatul profitului de dragul americanilor care turează bursele ca titirezii.

Oare lucizii din netocmita legiune a arhanghelilor unității euro-atlantice nu mai prididesc din cauza asaltului lunaticilor cu slava-n gură, ca Beyoncé cu microfonul în gură? E un non sens în lupta asta de dragul luptei, de fapt noi sărăcim să le fie industriașilor apărării din SUA conturile și acțiunile dodoloațe. Deja multe națiuni s-au prins de ce a făcut dolarul un salt uriaș față de euro și nu vrea să se oprească. Vajnicii clătitori de slavă din presa europeană nu vor să explice cititorilor (sau nu sunt lăsați de finanțatori) că o contracție a economiei germane duce la șubrezirea și mai dihai a monedei europene. Din producția de sparanghel nu se poate ține Banca Centrală a Europei.

Lunaticii o țin langa cu ajutorul dat Ucrainei, iar Europa se pregătește de cea mai grea iarnă (noroc că rezervele noastre sunt pline ochi, așa cum ne-a informat premierul Nicolae Ciucă). Producătorii germani de mașini se bazează pe componentele fabricate, în majoritate, în China. BASF dorește să-și mute combinatele chimice în Estul îndepărtat, unde există un preț preferențial al gazului.

Și SUA au trimis bezele unor industriași germani, ademenindu-i cu taxe scăzute și scutiri de impozite. Ultimele sondaje de opinie, chiar și din România, arată că națiunile vor ca statele lor să-și vadă de interesele proprii și mai puțin să moară de grija Ucrainei. Douăzeci de ore de zbor pe ruta Bonn-Beijing pentru două ore de discuții cu dictatorul Xi Jinping? Nu e mult, când interesele o cer.

America a lansat un război al cipurilor, necomentat de presa progresistă. Astfel, din cauza zecilor de anchete ale comisiilor parlamentare și ale departamentului de comerț, Apple, un business de succes, nu poate să se folosească de semiconductorii ieftini din China. Riscă să nu poate lansa noile modele de Crăciun, fiindcă politicienii nu mai vor relații economice cu China. Deci, există nu doar miere pentru corporațiile de peste ocean, ci și scurgeri de venin politic. Cotidianul progresist american The New York Times publica ieri un articol la derută: "Apple și-a construit imperiul cu China. Acum, fundația sa prezintă crăpături." Globalizarea a fost bună pentru schimburile economice ale lumii, dar globalismul (ideologia asmuțită de unipolarism) duce la scumpiri și la creșterea inflației.

China cea șireată a așteptat-o la colț pe Germania, moartă de frica celei de-a doua capitulări față de SUA. De fapt, prezența trupelor americane (82 de baze militare) de peste jumătate de secol demonstrează că e o țară ocupată, cel puțin din punct de vedere militar. Dar era liberă să-și dezvolte economia.
Noua paradigmă a războiului - oamenii treji își dau seama - mută nu doar unitățile economice peste mări și țări, dar lasă o sumedenie de șomeri în urmă. Și industriașii germani s-au prins de chichirez și explodează. Așa s-a făcut că Olaf Scholz, în ciuda protestelor din propriul cabinet, s-a dus să se închine la noul împărat al Chinei, care dintr-o dată nu mai e nefrecventabil. Liderul verzilor, ajuns ministru de externe al Germaniei, pregătește un pachet de legi care să îngrădească liberul schimb sino-german.

Declarațiile publice ale lui Xi, făcute împreună cu Olaf, sunt apă de trandafiri la bonsaiul ciupit de pe biroul de lucru al Cancelarului. În realitate, vulpoiul chinez i-a întins o plasă iepurelui german. Vrea acțiuni în portul din Frankfurt și 30 % dintr-o companie de cipuri germane. Acasă, Scholz se confruntă cu Annalena Baerbock, liderul verzilor, care ocupă postul de ministru de externe. În cazul trecerii pachetului de legi care îngrădesc liberul schimb de bunuri dintre China și Germania, zic analiștii, PIB-ul celei mai puternice economii europene va pierde cel puțin un procent. Nici nu vrem să ne gândim la efectele asupra monedei europene. Nu ne rămâne decât să sperăm că industriașii germani nu vor capitula.

Marius Ghilezan

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE